Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi un exerciţiu complicat, dar nu imposibil. Asta susţine preşedintele Estoniei, Alar Karis, care, în acestă săptămână, s-a întâlnit la Tallinn cu mai mulţi jurnalişti din Republica Moldova. Oficialul a împărtăşit din experienţa Estoniei, în procesul de integrare europeană, şi a recomandat autorităţilor de la Chişinău să organizeze campanii de informare a cetăţenilor despre importanţa şi beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
Preşedintele Estoniei a mărturisit că una dintre cele mai grele misiuni a fost să-şi convingă cetăţenii că aderarea la Uniunea Europeană va aduce ţării doar avantaje. ALAR KARIS, preşedintele Estoniei: „Noi am avut referendumul nostru, așa cum am spus, şi am pornit de la faptul că 50% din populaţie erau pentru integrare, iar 50 împotrivă. Dar președintele nostru de atunci, a reuşit, în cele din urmă, să le explice oamenilor despre importanța aderării Estoniei la Uniunii Europene”.
A fost o muncă de echipă, la care au participat toate structurile statului, dar rezultatul final a meritat toate eforturile. După un an de campanie, mai bine de jumătate dintre estonieni au votat pentru integrarea în UE. În doar 20 de ani, datorită susţinerii europene,
Estonia a avut o creștere economică uluitoare, şi-a reconstruit infrastructura şi este acum una dintre cele mai digitalizate ţări din lume.
Presedintele Alar Karis e convins că şi Republica Moldova va putea obţine rezultate similare, dar le recomandă autorităţilor de la Chisinau să le vorbească mai mult cetăţenilor despre importanţa şi beneficiile aderării statului la spaţiul comunitar. ALAR KARIS, preşedintele Estoniei: „Trebuie să convingă cetăţenii prin exemplul altor ţări, inclusiv a Estoniei, care au reuşit să rezolve mai multe probleme după ce au devenit parte a familiei europene. Este o muncă enormă să explici acest lucru, iar responsabili sunt politicienii”. Pe lângă importanţa integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, președintele Alar Karis a reamintit cum Estonia a reuşit scape de corupţie, să-şi consilideze securitatea naţioanală, cibernetică şi rezilienţa faţă de propaganda rusească.
E pentru prima dată când preşedintele estonian a primit în vizită, la reşedinţa sa de la Tallin, un grup de jurnalişti basarabeni. După conferinţa de presă, consilierul prezidenţial a făcut un scrut istoric și o prezentare a modului de funcţionare a instituţiei. NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: „Clădirea în care îşi are reşedinţa preşedintele Estoniei este una istorică, construită acum aproximativ 100 de ani. În tot acest timp, construcţia nu a suferit prea multe schimbări. Arată exact ca acum aproximativ un secol. Chiar şi uşile, ferestrele şi alte elemente de arhitectură sunt autentice”, INDREK TREUFELDT, consilier pe comunicare al președintelui Estoniei: „Această clădire a fost construită pentru administraţia preşedintelui exact înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi finalizată în 1939. Proiectul clădirii îi aparţine unui arhitect estonian, vedeţi elemente estoniene aici, dar mă repet, nu este cea mai mare clădire. A fost construită doar pentru corpul administrativ. Avem aici câteva apartamente şi câteva birouri. Preşedintele locuieşte aici, deci nu avem o reşedinţă specială”.
Administraţia prezidenţială de la Tallinn are 50 de angajaţi, de aproape două ori mai puţin decât cea de la Chişinău. Estonia a devenit parte a Uniunii Europene pe 1 mai 2004. De pe 21 decembrie 2007 este stat membru al spaţiului Schengen.
