MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Vă invit la o nouă ediţie a Interviurilor Telejurnalului. De această dată, îl avem alături de noi pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnul Dragoş Pîslaru. Vom realiza acest interviu alături de colega mea, jurnalista Ina Guţu de la Radio România Chişinău. O noutate ar fi că aţi semnat la Chişinău o declaraţie comună privind cooperarea în domeniul programelor şi iniţiativelor gestionate centralizat de Comisia Europeană. Ce presupun aceste programe de fapt şi cum ele se vor resimţi în infrastructura Republicii Moldova?

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România: Este un angajament pe care cele două părți, România și Moldova și le au, de a face un transfer de bune practici, să avem o formare către specialiștii din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării din Moldova, să avem poate mai mult decât o formare propriu-zisă, inclusiv un lucru foarte important şi anume cum să facă Moldova să nu repete greșelile de exemplu pe care le-a făcut România. Chiar înaintea vizitei mă gândeam că acest lucru ar fi mai de preț decât orice fel de altă formare. Cred că deja de peste două decade România este obișnuită cu fondurile europene și avem foarte multă experiență. Repet şi ce trebuie de făcut şi ce nu trebuie de făcut. Prin urmare, scopul scopul declarației este a crea un cadru pentru colaborare în care experți din Ministerul Investiţiilor și Proiectelor Europene să vină la Chișinău și să poată povesti, discuta, face schimb de experiență cu colegii de aici și invers, colegii din subordinea domnului Vicepremier Vladimir Bolea să vină în București, la AMIPE și să poată să aibă parte de schimbul similar. Nu în ultimul rând, Ministerul Investiţiilor și Proiectelor Europene este un integrator al oportunităților direct venite de la Bruxelles, deci din bugetul comunitar, unde Moldova nu poate încă aplica direct, pentru că sunt poate proiecte competitive, dar poate aplica prin parteneriate cu România și poate cu încă unul-două state membre, ceea ce ar deschide noi oportunități de asistență tehnică și de sprijin chiar de pe acum.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Dacă e să vorbim despre experienţa României. Unul din clusterele complicate şi importante din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este cel al transporturilor. Ce paşi concreţi recomandaţi Chişinăului în acest sens ţinând cont de experienţa României aşa încât ţara noastră să poată accelera absorbţia fondurilor de pre-aderare şi consolidarea capacităţilor instituţionale?

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România: Cred că aici avem paharul jumătate plin şi jumătate gol. Iarăși, România nu este neapărat un model de viteză în construcția de autostrăzi sau de infrastructură. Pe de altă parte, în lipsa banilor europeni România n-ar fi avut nici măcar această șansă de a face ce a făcut până acum. Modernizarea infrastructurii de transport a României a depins într-o măsură extraordinar de mare de fondurile europene. Ce pot să vă spun este că am stat de vorbă cu domnul vice-prim ministru și proiectele pe care mi le-a prezentat: Terminale intermodale, podurile, podurile feroviare lucrurile pe care le avem în vedere pe infrastructura portuară, energetică. Ideea aceasta de a conlucra Moldova cu România la forma un cap de pod comun pentru programul de reconstrucție al Ucrainei sunt niște lucruri care chiar sunt bine așezate. Din acest punct de vedere sunt încântat să văd ambiție să văd avans în proiectele respective și evident una din probleme sunt exact banii și faptul că planul de creștere nu este suficient pentru toată această ambiție. Și cred că este foarte important acum să ne uităm la ce a condus de exemplu în România la întârzieri în acest subiect. Evident o parte este legată de fluxurile financiare, de cum. anume îți propui să le plătești, dacă ai spațiu fiscal, dacă poți într-adevăr să le asiguri Dar o parte foarte bună ține pur și simplu capacitatea administrativă. Discutăm de exemplu chiar astăzi în Parlament de o simplă chestiune care e foarte complicată în același timp Când vin fondurile europene, dacă vrei să le folosești pe transport ai nevoie de evaluare exante să știi că sunt toate elementele de exemplu de mediul Dacă ai în regulă acel lucru, care înseamnă că nu cauzezi probleme pe partea de mediul. Vă aduceți aminte în România poate au ajuns poveștile de la noi și la dumneavoastră cu habitatul de urși, cu liliecii. Deci, Moldova nu are neapărat atât de multe diferențe de relief, dar oricum sunt tot felul de lucruri pe care le putem anticipa prin expertiză pe care noi o avem deja care pe noi ne-a costat ani de zile de întârzieri.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Domnule ministru, la capitolul proiecte comune, în ce stadiu se află proiectul Autostrăzii Unirii, în special ce ţine de porţiunea care va lega Republica Moldova de România. Spuneaţi recent că ar fi existat nişte probleme la capitolul procedurile de achiziţii publice.

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România: Vreau să folosesc această ocazie ca să clarific niște lucruri în spațiu public. Eu am făcut o descriere tehnică a ce s-a întâmplat și nu sunt eu nici judecătorul și nici cel care își dă cu părerea referitor la de ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. Ceea ce trebuie să înțeleagă lumea este că aceste câteva segmente de autostradă din A7 și capetele de autostrada A8 erau inițial în Planul Național de Dresare și Reziliență, au existat niște proceduri care după o evaluare riguroasă a Comisiei Europene s-a constatat că nu îndeplinez procedurile de achiziții. Cert este că aceste proiecte nu mai pot rămâne în PNRR pentru că avem această incompatibilitate dar ceea ce am spus de altfel și în conferință de presă din  Guvernul României este că ele vor fi mutate pe alte surse de finanțare cel mai probabil politica de coeziune și pe partea de PNRR ne vom închide cu alte proiecte, practic segmentele care erau deja, le băgăm cu totul cu o finanțare națională astfel încât să umplem compartimentul legat de transport cu proiecte care oricum erau necesare. Prin urmare, da, este adevărat că a fost tratată sursa inițială de finanțare PNRR pentru că au existat niște probleme dar autostrăziile se vor construi, nu se pune problema să se oprească șantierele nu se pune problema să se încetinească lucrările aceste angajamente pe care România și le-a luat pe niște proiecte care erau de o importanță istorică de conectare a regiunilor, de conectare cu Moldova sunt proiecte-cheie.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Când ar putea, la modul practic, cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului, să traverseze Prutul pe această autostradă?

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România: Ceea ce ştiu e că exită un avans pentru aceste proiecte. Vom avea inaugurări de segmente de A7 într-o perioadă nu prea îndepărtată, dar progresul fizic este evident. Se văd lucrurile. Există asociaţii care deja monitorizează şi mă bucur că joacă un rol important în transparentizarea progresului. Ceea ce vă asigur este că acest Guvern are ca prioritate absolută încheierea autostrăzilor A7, A8 şi conectarea cu Moldova, ceea ce este de fapt cel mai important mesaj pe care vreau să îl transmit.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Deşi avem puncte comune de trecere a frontierei între Republica Moldova şi România, cozile în vămi mai sunt încă prezente şi sunt o problemă gravă. Preşedintele Nicuşor Dan, în vizita sa la Chişinău spunea că există o comisie care analizează posibile soluţii în acest sens. Care sunt posibilele soluţii şi când le putem vedea aplicate?

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România:  Vă pot confirma că întrevederile pe care le-am avut cu oficialii moldoveni, acest subiect a fost abordat. Vă pot confirma faptul că după primele două întâlniri, am verificat dacă această informaţie există, dacă lucrurile sunt deja în lucru şi sunt în lucru. România în acest moment se pregăteşte să analizeze ce opţiuni are de suplimentare de program sau suplimentare de personal în anticiparea acestui flux care este firesc până la urmă. Nu vă pot spune acum exact care va fi rezoluţia finală. Vă pot confirma că vizita domnului peşedinte a declanşat nişte proceduri administrative, dar cu siguranţă vom avea un răspuns în scurt timp de la partea română.

INA GUŢU, jurnalist Radio România Chişinău: Ce impact credeţi dumneavoastră că ar putea avea asupra proiectelor europene rezultatul alegerilor, considerate cruciale, din această toamnă din Republica Moldova?

DRAGOŞ PÎSLARU, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România: Aici voi fi extrem de tranşant. Parcursul pro-european al Republicii Moldova este un factor crucial pentru atragerea fondurilor europene, investiţiilor europene, pentru a putea într-adevăr să dezvolţi şi să modernizezi ţara. Mi se pare absolut vital ca alegerile să ia în calcul această fereastră de oportunitate pe care Moldova o are pentru aderarea în Uniunea Europeană. Eu nu văd vreo altă opţiune decât opţiunea pro europeană ca fiind cea care să transforme viaţa moldovenilor într-o viaţă mai bună, fie că vorbim de cei care sunt deja în spaţiul UE, fie că vorbim de cei care sunt acuma în Republică. Este clar că această opţiune pro europeană este cea care poate îmbunătăţi viaţa oamenilor. Şi nu discut din teorie sau că aşa cred eu. Ne uităm la statele membre care au aderat, ne uităm la modul în care s-au dezvoltat. Uitaţi-vă la România de unde a plecat şi unde a ajuns în contextul acesta, al sprijinului european. Uitaţi-vă la comparaţia dintre România şi Serbia. Serbia era pentru mulţi dintre români înainte de 1989 un etalon, se duceau să cumpere lucruri, vama ceea cu Serbia era locul în care făceam rost de ceasuri electronice şi de chestiuni care erau de neimaginat în România. Serbia era un model de dezvoltare. România a ales un parcurs pro european, pro UE şi a beneficiat de fondurile europene şi a crescut cu 440% într-o perioadă record. Puteam şi mai bine...  Sigur. Întotdeauna se poate mai bine, dar dezvoltarea României ne-a plasat într-un club select de vreo 15 ţări la nivel global. În timp ce Serbia a rămas în urmă şi este oarecum izolată, cu opţiuni de dezvoltare economică mult mai reduse. Acest mesaj este crucial pentru alegătorul din Republica Moldova. Nu este vorba aici de preferinţe legate de un politician sau altul, aici este vorba de opţiunea pro europeană şi faptul că acest lucru va transforma bine viaţa moldovenilor.