Deputatul a explicat că experiența acumulată în Parlament l-a determinat să concluzioneze că problemele Găgăuziei nu pot fi rezolvate fără implicarea autorității legislative. În opinia sa, deși deputatul poate ridica probleme, poate propune legi și solicita decizii la nivel național, bașcanul are o responsabilitate diferită, întrucât conduce puterea executivă a autonomiei.

Fostul procuror general a precizat că decizia sa nu ține de faptul că una dintre funcții ar fi mai importantă decât cealaltă, ci de responsabilitatea pe care și-o poate asuma personal. Deputatul a declarat că este pregătit să preia responsabilitatea pentru puterea executivă din regiune și să se implice direct în gestionarea acesteia.

Funcția de bașcan al Găgăuziei este vacantă din 17 august, când Adunarea Populară a autonomiei a constatat încetarea mandatului Evgheniei Guțul, după ce sentința de condamnare a acesteia a devenit definitivă.

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a stabilit că alegerile pentru funcția de bașcan vor avea loc pe 15 noiembrie 2026, în aceeași zi cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Alexandr Stoianoglo a mai candidat de două ori la funcția de bașcan al Găgăuziei: în 2006 și în 2015, de fiecare dată ca independent. În 2006 a obținut 10,58% din voturi, iar în 2015 – 4,98%. De fiecare dată a pierdut din primul tur și nu a ajuns în turul al doilea.

În 2025, s-a alăturat Blocului „Alternativa”

Alexandr Stoianoglo a fost procuror general al Republicii Moldova și candidat la alegerile prezidențiale din 2024, susținut de Partidul Socialiștilor. În 2025, s-a alăturat Blocului „Alternativa”, format din partidele conduse de Ion Ceban, Ion Chicu și Mark Tkaciuk.

Stoianoglo și-a început cariera politică în Partidul Democrat și a fost deputat în două legislaturi, între 2009 și 2014. În această perioadă a condus Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Activitatea sa a fost ulterior vizată de comisia parlamentară care a investigat „Laundromatul”, schema prin care peste 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au fost transferați prin sistemul bancar moldovenesc.

Comisia l-a acuzat pe Stoianoglo că, în 2011, a acceptat un amendament la legea privind combaterea spălării banilor, care a permis suspendarea unor decizii privind tranzacțiile suspecte. Avocații săi au respins acuzațiile.

În 2019, Stoianoglo a devenit procuror general, după un concurs controversat, anulat inițial de ministra Justiției Olesea Stamate. După schimbarea guvernării, președintele Igor Dodon l-a numit în funcție.

Mandatul său a fost marcat de controverse legate de dosarele „Laundromat”, „Bahamas” și „Kuliok”, dar și de relația sa cu omul de afaceri Veaceslav Platon. În 2021, Stoianoglo a fost suspendat și ulterior demis din funcție, după ce o comisie de evaluare i-a calificat activitatea drept nesatisfăcătoare. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză într-un caz privind accesul la o instanță.

Dosarele lui Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a fost inițial urmărit pentru cinci capete de acuzare legate de abuz în serviciu și corupție.

El a fost achitat în dosarul în care și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă.

La sfârșitul lui iunie 2026, Stoianoglo a obținut câștig de cauză în dosarul în care era învinuit de încălcarea inviolabilității vieții personale a fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorele Morari. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a încetat procesul penal, motivând că fapta imputată nu constituie infracțiune.

O altă cauză în care a fost vizat Stoianoglo și care ulterior a fost clasată viza pretinse acțiuni ilegale legate de investigarea defectuoasă a urmăririi penale în dosarul cunoscut generic drept „expulzarea profesorilor turci”.