Medicii spun că, în unele cazuri, tabletele şi telefoanele mobile ajung chiar şi în mâinile copiilor de doi ani. Utilizarea excesivă a ecranelor le afectează somnul, reduce capacitatea de concentrare și influențează dezvoltarea psiho-emoțională. Medicii de la Institutul Mamei şi a Copilului susţin că mai mulți adolescenți dezvoltă dependență de gadgeturi și ajung să trăiască mai intens relațiile virtuale decât pe cele din viața reală.

VITALIE SECU, medic toxicolog IMU: În ultima lună am avut 2 cazuri băiţei. Băieţii au avut probleme cu o persoană virtuală care se prezenta de gen feminin, o relaţie care durează o jumătate de an, fără contacte şi aspecte fizice, habar nu ştie cine e de cealaltă parte a ecranului. La un moment dat se întrerupe relaţia virtuală şi copilul suferă nimereşte la noi cu tentativă de suicid. 

Limitarea accesului la telefon sau la rețelele sociale poate provoca conflicte între părinţi şi copii. Din acest motiv, cominicarea este esenţială.

VITALIE SECU, medic toxicolog IMU: Tentativa de a limita pune în pericol securitatea proprie copii preiau problema ca o ingerenţă în viaţa proprie, aspecte sub formă de presiune. Învăţătorul este copilul, părinte este agresorul eu o să te învăţ pe datea viitoare cum şi ce.  Iniţial ei parvin ca vitime, părinții venind la noi în secţie se simt vinovaţi, în realitate victima este părintele fiindcă după asta el este supus unei presiuni şi din partea societății, familiei.

Psihoterapeuţii spun că minorii nu sunt capabili să facă o diferenţă clară dintre mediul virtual şi cel real.

INA CRASNOJON, psiholog-psihoterapeut: Ei nu pot face diferenţa că este un mediu virtual, este online, ei automat îşi alimentează numite scheme cognitive pe care le au în programarea lor mintală cum ar fi frica de abandon, deci m-a abandonat înseamnă că eu nu sunt destul de bun, încep să creadă despre ei că sunt defecţi comparativ cu alţii care au foarte mulţi prieteni în mediul online. Nici măcar nu administrarea unui telefon ne îngrijorează atât de tare, ne îngrijorează ce se ascunde dincolo de pentru că mpactul este mai puţin plăcut pentru că avem izolarea copiilor de membrii familiei. 

Mulţi părinţi ne-au spus că încearcă să încurajează activitățile în aer liber și comunicarea directă cu copiii.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, tulburările provocate de utilizarea excesivă a ecranelor nu e considerată o patologie, deşi se cunosc consecinţele. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Gasnaş, care e specialist în neurologie, recunoaşte că efectele expunerii îndelungate crează multe probleme pe termen lung.

ALEXANDRU GASNAŞ, ministrul Sănătăţii: Creerul are o perioadă de dezvoltareşi noi ştim din punct de vedere neurobilogic că în primii trei ani sunt cruciali iar maturitatea se face până la 25 de ani. Cu cât mai mult utilizăm platformele sociale şi ecranul are un impact pe mai multe dimensiuni asupra sanatatii mintale. Stimulează creerul ca să producă mai mai puţini neuromediatori substanţe specifice care induc somnul şi apar dereglări, tulburări de somn. Deja tinerii încearcă să utilizeze anumite medicaţii pentru depresie anxietate şi anumite stări interne pe care le au. 

Specialiştii le recomandă părinţilor să stabilească reguli clare şi să discute cât mai mult cu cei mici, iar la primele semne de izolare, anxietate sau depresie să solicite sprijinul unui psiholog.