„La 7 aprilie s-au împlinit 17 ani de când mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale și au avut curajul să spună „Nu” fricii și „Da” libertății, acei tineri au ieșit să își apere un lucru firesc - dreptul de trăi într-o țară liberă în care votul contează, iar statul își respectă cetățenii. După 17 ani încă nu avem toate răspunsurile, iar dreptatea nu a fost făcută până la capăt, dar anume ziua de 7 aprilie a dat semnalul schimbării, drumul nu a fost ușor și încă nu este încheiat, dar fiecare pas înainte contează, de aceea memoria zilei de 7 aprilie trebuie să ne unească pentru că viitorul acestei țări depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi.  Propunem sun moment de reculegere în memoria victmelor evenimentelor din 7 aprilie”, a spus Igor Grosu.

Mai mulți deputați din opoziție, inclusiv din partea socialiștilor și comuniștilor, dar și neafiliatul Vasile Tarlev, au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora momentul.

Citește și: 17 ani după 7 aprilie 2009: Cine a ordonat violențele și de ce nu plătește nimeni?

În acest an s-au împlinit 17 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale ca să-şi revendice dreptul la libertate, democraţie şi un viitor mai bun. Zeci de manifestanţi şi poliţişti au fost răniţi, iar cel puțin 600 de persoane au fost încarcerate, bătute și deținute în condiții inumane. În urma violenţelor, se presupune că cel puţin patru tineri au murit în condiții suspecte. Dar autorităţile recunosc oficial doar decesul lui Valeriu Boboc, care a fost ucis în bătaie. Deşi au demarat zeci de dosare penale, după 17 ani nimeni nu a fost pedepsit pentru abuzurile comise atunci. Un singur polițist a fost condamnat la închisoare, Ion Perju. 

În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul „7 aprilie 2009”, în urma unei sesizări depuse de deputatul Lilian Carp. 

Mai multe anchete jurnalistice arată că, după evenimentele din 7 aprilie 2009, justiția nu și-a făcut pe deplin rolul. Demnitari apropiați de guvernarea de atunci (PCRM), implicați fie prin acțiuni, fie prin nepăsare, nu au fost trași la răspundere, iar ulterior unii s-au regăsit în alte formațiuni politice, precum PDM și PSRM. Investigațiile vizează inclusiv procurori și judecători care au dispus arestarea și au judecat tineri protestatari maltratați în comisariatele de poliție, evidențiind un deceniu marcat de lipsa pedepselor pentru abuzuri și de perpetuarea injustiției.

În urma evenimentelor din 2009, Republica Moldova a fost condamnată în zeci de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar patru basabeni care au fost reţinuţi şi maltrataţi şi-au găsit dreptatea, ţara fiind fiind obligată să achite circa 60 de mii de euro pentru tortură şi detenţie în condiţii inumane.