Au trecut 17 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să ceară libertate şi democraţie, în urma alegerilor parlamentare din 2009. Acţiunea paşnică a degenerat, însă, într-un adevărat dezastru. Zeci de manifestanţi şi poliţişti au fost răniţi, iar un tânăr a murit după ce a fost bătut cu bestialitate. Tot atunci, sediile Parlamentului şi Preşedinţiei de la Chişinău au fost distruse şi incendiate.
Totul a început în seara zilei de 6 aprilie 2009, când mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare, pe care le considerau fraudate. Mesajele mobilizatoare s-au răspândit rapid pe rețelele sociale, iar pentru a doua zi a fost anunțat un nou protest masiv. În dimineața de 7 aprilie, mii de oameni s-au adunat din nou în piață, cerând renumărarea voturilor și organizarea alegerilor repetate. Numărul protestatarilor a crescut rapid, ajungând la zeci de mii în doar câteva ore, iar centrul Chişinăului a fost practic blocat.
IRINA MIHAILICI, jurnalist TVR MOLDOVA: Inițial, manifestația a fost pașnică. Însă, spre amiază, tensiunile au escaladat. Au început îmbrânceli între protestatari și forțele de ordine, iar ulterior au fost aruncate pietre în clădirile Parlamentului și Președinției. După ora 13:00, violențele s-au intensificat. Clădirile instituțiilor statului au fost devastate, iar pe sediul Parlamentului au fost arborate drapele ale Uniunii Europene și României. În paralel, zeci de persoane – protestatari și polițiști – au fost rănite, iar spitalele din Chișinău au început să se umple.
„Ce a fost pe 7 aprilie 2009?" Un banner cu această întrebare a fost afișat astăzi în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului. Iniţiativa aparţine organizaţiei Amnesty International Moldova, care şi-a propus să evoce protestele violente de acum 17 ani. Trecătorii au putut scrie opinii, reflecție și amintiri.
Reprezentanții Amnesty International au declarat că, prin această iniţiativă, îşi doresc să păstreze în memoria colectivă evenimentele din 7 aprilie 2009.
IULIA NAZARIA, coordonator campanie, Amnesty International Moldova: Din partea societăţii civile este un mesaj că aşa actiuni sunt inadmisibile, că libertatea de exprimare trebuie să fie un drept necondiţionat. În plus, este un mesaj că este timpul ca dosarul să fie desecretizat, să cunoaştem cine este vinovat de torturarea tinerilor, cine se face vinovat de moartea lui Valeriu Boboc, tineri bătuţi şi maltrataţi în comisariate.
Deşi au fost demarate zeci de dosare penale, după 17 ani nimeni nu a fost pedepsit pentru abuzurile comise atunci. Un singur poliţist, Ion Perju, a fost condamnat la închisoare.
VADIM VIERU, avocat Promo-Lex: Cel mai important este că după 17 ani de zile nu mai avem situaţii în care tortura, în forma clasică, se aplică în inspectoratele de poliţie. Nu mai avem situaţii când reţinerile se fac în stradă şi tinerii sunt răpiţi. Şi cel mai important, o parte din persoanele care se fac responsabile, şi-au primit pedeapsa, dar într-un număr foarte mic. De fapt, cei care au organizat acest lucru, inclusiv persoane care au aplicat tortura şi tratamentul inuman şi degradant, până în prezent nu au suportat consecinţe.
ALEXANDRU TĂNASE, fost preşedinte al Curții Constituționale: Societatea era într-o aşteptare de schimbări. În societate era o atmosferă mai revoluţionară. Nemulţumirea atinsese cote maxime, în special în rândul tinerilor... Cea mai tristă parte a situaţiei este că nu avem un răspuns clar, cine a dat ordin Ministerului de Interne să maltrateze tinerii, cine sunt responsabili de acele decese care au survenit. Şi aici mai avem de lucru.
Astăzi, preşedintele R. Moldova, Maia Sandu, a scris un mesaj pe reţelele sociale, în care spune, cităm: a fost o confruntare între solidaritatea și curajul zecilor de mii de oameni ieșiți pașnic în stradă și abuzurile care au făcut victime, au lăsat în urmă sute de tineri umiliți și au provocat răni care încă dor.
MESAJUL PREŞEDINTEI REPUBLICII MOLDOVA: 7 aprilie rămâne o lecție despre cât de ușor pot fi încălcate drepturile fundamentale – și despre importanța de a apăra libertatea. Prin pașii pe care am început să îi facem, în ultimii ani, spre Uniunea Europeană, noi construim abia acum democrația pe care au cerut-o manifestanții de atunci. Astfel onorăm dârzenia și sacrificiul celor care s-au ridicat și au avut de suferit, păstrând vii memoria și idealurile lor.
În urma evenimentelor din 2009, Republica Moldova a fost condamnată în zeci de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Statul a fost obligat să le achite persoanelor reţinute şi maltratate aproximativ 60 de mii de euro pentru tortură şi detenţie în condiţii inumane.
