Mai mulți saci cu colaci aruncaţi în prejma unor tomberoane din Chişinău au fost filmați ieri, iar imaginile au ajuns pe reţelele sociale. Gestul a stârnit furia utilizatorilor.

Mulți oameni recunosc faptul că, după sărbători, ajung să arunce mâncare.

GABRIELA SULEAC, jurnalist TVR MOLDOVA: Fiecare locuitor al Republicii Moldova aruncă anual aproximativ 70 de kilograme de alimente. Dacă luăm în calcul că un kilogram costă, în medie, cel puțin trei–patru euro, rezultă că, în fiecare an, ajung la gunoi produse în valoare de circa 200 de euro de persoană. Iar această cantitate crește considerabil în perioada sărbătorilor, când mesele îmbelșugate se transformă, adesea, în risipă.

Paradoxal, din aceşti bani ar putea fi hrăniţi cel puțin un milion de oameni care nu își permit o masă caldă. Banca de Alimente colaborează cu aproximativ 90 de agenți economici, însă reușește să recupereze doar 0,6% din produsele care ar putea fi salvate.

OLEG PARASCHIV, director, Banca de Alimente: Am avut agenți economici care au donat produse premium. Produse care probabil nu au reușit să fie comercializate, dar sunt bune și sigure pentru consum. Chiar am recuperat, în două săptămâni, produse de peste 700 de mii de lei. Vorbim de ciocolată, fructe exotice, legume. 

Produsele recuperate ajung la peste 100 de servicii sociale, inclusiv la cantine pentru persoane vulnerabile.

PAVEL COMARNIȚCHI, coordonator de proiect, Cantina Socială Diaconia "Aproape de Aproapele": La sectorul Râșcani, locația Mezon, oferim peste 150 de porții de mâncare. Asta se datorează partenerului nostru de bază, Banca de Alimente, care ne oferă o gamă largă de produse pentru a prepara terciuri și mâncăruri calde.

Totuși, cantitatea de deșeuri alimentare este în scădere față de anii trecuți, spun autoritățile.

ALEXANDRU BAJURA, vicedirector exploatare, Regia "Autosalubritate": Acum, cel mai mult se aruncă panificație. Cu părere de rău, există această noțiune la noi. Dacă comparăm cu anii trecuți, cantitățile de deșeuri au fost puțin mai scăzute. Dacă în anii trecuți, de Paști, duceam în jur de 8.500–8.900 de tone, anul acesta am dus 7.000–8.000 de tone de deșeuri în fiecare zi.

Reprezentanții bisericii atrag atenția că risipa este și o problemă morală, nu doar economică.

IURIE NISTOR, parohul Bisericii "M. Mc. Ecaterina" din Stăuceni: S-au nevoit cu postul, unde a fost înfrânare. Acum suntem predispuși la o îmbuibare, iarăși nu este bine. Cădem dintr-o extremă în alta și ajungem în păcatul lăcomiei pântecelui. Nu trebuie să uităm că surplusul este un dar de la Dumnezeu, pe care trebuie să-l gestionăm pentru farfuria săracului.

La nivel global, Europa și America de Nord sunt în topul risipei alimentare, cu până la 300 de kilograme pe cap de locuitor anual.