Peste 150 de milioane de lei au pierdut cetăţenii Republicii Moldova, în urma escrocheriilor telefonice și online doar în primele cinci luni ale anului. Și furturile continua. Fenomenul a fost analizat astăzi în audierile publice organizate la Parlament, unde autoritățile au avertizat că fraudele sunt tot mai sofisticate și implică inclusiv rețele organizate de peste hotare. Deputații promit modificări legislative menite să îngreuneze activitatea escrocilor și să ofere o protecție mai bună cetățenilor.
VIOREL CERNĂUŢEANU, şef, Ispectoratul General al Poliţiei: Impactul financiar s-a amplificat constant. Anul 2026, valoarea prejudiciului estimat este de 157 de milioane, iar prejudiciul mediu per cauză este de aproximativ 89 de mii de lei. Distribuţia teritorială: municipiul Chişinău este principalul pol criminogen, cumulând peste 50 la sută din totalul cauzelor înregistrate. Profilul infracţional se extinde în municipiul Bălţi, Bender, Comrat, precum şi în alte raioane: Edineţ, Ungheni, Căuşeni, Făleşti, Floreşti, Călăraşi, Ialoveni, Cahul Sângerei şi altele.
Autorităţile susţin că cele mai vulnerabile sunt persoanele cu vârsta de peste 66 de ani, care reprezintă aproape o cincime din totalul victimelor. Sunt afectate însă și alte categorii de vârstă, semn că infractorii își adaptează metodele în funcție de profilul țintei. Operatorii de telecomunicații susțin că, în pofida măsurilor tehnice implementate pentru depistarea și blocarea apelurilor frauduloase, escrocii își adaptează constant metodele de operare. O provocare aparte o reprezintă apelurile inițiate din afara țării, unde identificarea sursei este extrem de dificilă.
SERGIU GAIBU, director, ANRCETI: Noi trebuie să menţionăm că, prin sistemul de management al fraudei au fost blocate un 1 milion 83 de mii de apeluri frauduloase. Toate apelurile care se prezintă cu numere scurte sau cu numere fixe şi vin din internaţional automat sunt blocate.
SERGIU POSTICA, reprezent al unei companii de telefonie: Primul element din lanţ poate fi stabilit, dar sursa de unde a fost generat este, practic, imposibil. Asta o să dureze foarte mult şi nu ajută nici AI-ului, nici Interpol, nimeni, si stabilească sursa de origine. Experţii cunosc, noi am avut multe discuţii în acest sens.
Pentru a reduce numărul victimelor, deputații promit măsuri legislative rapide, de la reguli mai stricte pentru comercializarea cartelelor SIM până la mecanisme care să permită identificarea apelurilor venite din partea instituțiilor publice.
RADU MARIAN, deputat, PAS: Urmează să discutăm, tehnic, cum pot companiile telecom să blocheze mai bine apelurile suspecte. Deci omul să ştie foarte clar că dacă sună o instituţie publică, poliţie, BNM sau o bancă, să existe un mecanism de identificare sau marcare clară. Dacă are acel indicator să fie clar că acela e un număr real. Păi nu ştiu, maxim într-o lună trebuie să adoptăm legislaţia.
GRIGORE NOVAC, deputat, Partidul Socialiştilor: Eu vă zic, dacă se doreşte, noi, în cel mult 10-12 zile, avem un proiect promulgat.
Potrivit datelor prezentate la audieri, în primele cinci luni ale anului au fost reținute 137 de persoane în dosare de fraudă telefonică și online, dintre care aproape o sută sunt cetățeni ai Republicii Moldova. În prezent, Poliția gestionează peste 750 de cauze penale, iar autoritățile avertizează că fenomenul continuă să se extindă pe fondul digitalizării accelerate a serviciilor financiare și de comunicare.