Expoziția dedicată memoriei victimelor deportărilor regimului stalinist a fost inaugurată astăzi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, marcând astfel 85 de ani de la primele deportări din Basarabia. Vizitatorii pot să vadă documente, fotografii, obiecte și mărturii ale persoanelor care au trecut prin acele orori. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit despre importanţa comemorării acestor evenimente și a criticat gestul unor deputati care au evitat să ţină un minut de regulegere aseară în plenul Parlamentului.
Margareta Spînu-Cemârtan îşi aminteşte cu durere de momentul în care a fost scoasă cu forta de sovietici, alături de tatăl, bunica şi fratele ei, din casa părintească de la Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Avea doar şapte ani când a fost urcata intr-un vagon de tren pentru a fi deportata.
MARGARETA SPÎNU-CEMÂRTAN, victimă a deportărilor: Ferestrele nu sunt cu gratii, dar atunci erau cu gratii. Ne puneam în rând ca să venim la fereastră ca să răsuflă puţin aer. Ne-au ticsit ca peştele în cutie. Era jar adevărat. Atât de cald încât nu aveai cu ce respiră. Trenul se oprea rar şi ne dădea câte o căldare de apă la 80 de oameni.
Unii copii au reuşit să fugă şi să se ascundă, după ce a aflat că părinţii lor au fost urcaţi în vagoane şi duşi departe de casă.
În acest an, expoziţia "Trenul Durerii" a ajuns la cea de-a patra ediţie. Aceasta va fi deschisă până pe 6 iulie.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: În acest an, expoziţia noastră are loc şi la Bălţi pentru prima dată. În scuarul Gării de Nord din Bălţi. A fost amenajat la fel un vagon, aceeaşi expoziție. Este un moment simbolic. Un momentul puternic prin care onorăm şi victimele celor mii de deportaţi din nordul ţării.
În cadrul evenimentului, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că legislația Republicii Moldova va fi modificată pentru a sancționa negarea atrocităților comise de regimul stalinist. Asta după ce ieri, deputaţii PCRM au refuzat să ţină un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Noi trebuie să corectăm un lucru şi noi îl vom face foarte repede. Este vorba de sancționarea celor care neagă atrocităţile regimului stalinist: foamete, deportări. Să fie inclusă în legislaţia Republicii Moldova.
ALEXANDRU POSTICA, președinte, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova: Probabil suntem la o etapă la care trebuie să repornim acele demersuri de cultură a memoriei şi unde este cazul să aplicăm şi unele sancţiuni pentru cei care sunt împotriva adevărului istoric.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj in care spune cităm - "E de datoria noastră să apărăm valorile pentru care aceşti oameni au plătit un preţ cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică".
Citește și: Maia Sandu, la 85 de ani de la deportări: Ne înclinăm în fața celor care au avut atunci de suferitPrimul val al deportărilor staliniste a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Atunci au fost deportaţi aproape 22 de mii de oameni din peste 3400 de familii.
