Hotărârea privind acordarea despăgubirilor a fost pronunțată la 4 iunie 2026 și vine în continuarea deciziei de fond adoptate de CEDO în mai 2025. Atunci, instanța europeană a constatat încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil, precum și a articolului 1 din Protocolul nr. 1, care protejează dreptul de proprietate.

Potrivit Înaltei Curți, litigiul a pornit de la un conflict civil privind executarea obligațiilor asumate printr-un contract de locațiune. În urma examinării cauzei, instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite unei societăți private peste 1,2 milioane de lei. Ulterior, hotărârea a fost pusă în executare, iar bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute.

CEDO a reținut că societatea a aflat despre existența hotărârii abia după executarea acesteia și după înstrăinarea unei părți din activele sale. Instanța europeană a concluzionat că reclamanta nu a beneficiat de un cadru judiciar eficient pentru a-și apăra drepturile, întrucât instanțele de apel și recurs au menținut hotărârea primei instanțe fără a răspunde adecvat argumentelor esențiale invocate de companie.

Seksimp Group a solicitat aproape un miliard de euro despăgubiri

În analiza sa, Curtea a evidențiat și modul în care au fost valorificate activele companiei. Un teren și 15 clădiri au fost vândute la licitație în septembrie 2011 pentru aproximativ 891.500 de lei, echivalentul a circa 54.000 de euro la acea dată. În schimb, chiar expertiza prezentată de Guvern la dosar indica faptul că valoarea aceluiași bun era de aproximativ 405.000 de euro.

Seksimp Group a solicitat aproape un miliard de euro despăgubiri, invocând atât valoarea bunurilor pierdute, cât și profitul pe care susține că l-ar fi putut obține din diverse proiecte investiționale. Compania a argumentat că, dacă activele nu ar fi fost vândute, ar fi dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv o fermă de struți, un complex rezidențial și un parc acvatic.

CEDO a respins însă cea mai mare parte a acestor pretenții, apreciind că estimările privind profitul ratat sunt speculative și imposibil de cuantificat cu certitudine. Totodată, Curtea a precizat că încălcarea constatată nu echivalează juridic cu o expropriere directă, ci cu neîndeplinirea de către stat a obligației pozitive de a asigura un mecanism judiciar eficient pentru protejarea dreptului de proprietate.

Guvernul trebuie să plătească peste jumătate de milion de euro în trei luni

În consecință, Republica Moldova a fost obligată să achite companiei Seksimp Group suma de 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, la care se vor adăuga eventualele taxe aplicabile. Plata trebuie efectuată în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă. În cazul depășirii termenului, statul va datora și dobânzi calculate în funcție de rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care se adaugă trei puncte procentuale.

Hotărârea nu stabilește răspunderea penală sau disciplinară a vreunui judecător, însă constată că Republica Moldova nu a asigurat reclamantei garanțiile unui proces echitabil și protecția efectivă a proprietății, așa cum sunt prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Citește și: Pretenția de 1 miliard de euro a Seksimp Group, grajdurile pentru porci și mistificările lui Ceban

În faza de examinare la Curtea de Apel Chișinău, completul era condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

Pentru ZdG, Domnica Manole a comentat: „Respect deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și consider că acestea trebuie să contribuie la îmbunătățirea standardelor jurisprudenței noastre interne. Totodată, resping ferm orice tentativă de a politiza sau denatura sensul unei hotărâri CtEDO pentru a compromite imaginea magistraților care și-au exercitat onest și profesionist atribuțiile”.