Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, consideră că apropierea Republicii Moldova de România trebuie să se bazeze mai puțin pe declarații și evocări emoționale ale unirii, a podurilor de flori, și mai mult pe proiecte concrete de infrastructură, precum autostrada și podurile peste Prut, precum și pe interconectările energetice, care apropie pragmatic cele două state.
„Pe de-o parte, știm ce arată sondajele și o asemenea decizie trebuie să fie una eminamente democratică, sprijinită de o majoritate cât se poate de largă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. În contextul în care avem o amenințare cât se poate de gravă la adresa românilor, a celui un milion de români din stânga Prutului, această discuție este una necesară”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, într-un interviu acordat TVR Info.
Șeful diplomației de la Chișinău a remarcat că există voință politică pentru o astfel de discuție și pentru un asemenea demers, care să capete forme concrete, și nu doar teoretice.
Să știți că acest lucru se întâmplă deja. Autostrada care se construiește, Autostrada Unirii, care urmează să ajungă la Ungheni (...) Este un demers cât se poate de important în acest sens. Acele poduri care urmează să fie construite peste Prut. Timp de atâția ani nu s-a construit măcar un singur pod peste Prut. Acum se construiește unul la Ungheni și alte câteva sunt în proces, a subliniat Mihai Popșoi.
Potrivit ministrului, interconectările din domeniul energetic și celelalte proiecte de infrastructură apropie în mod pragmatic cele două maluri ale Prutului.
Referitor la opțiunea cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului, Mihai Popșoi a afirmat că există deschidere în societatea Republicii Moldova față de unire, dar sondajele nu indică, deocamdată, o majoritate în favoarea acesteia.
Dacă ați urmărit declarațiile doamnei președinte Sandu și declarațiile pe care le-a făcut subsemnatul, în societatea din Republica Moldova a existat mereu deschidere. Doar că această deschidere a fost plafonată de un anumit procent în sondaje. Și, așa cum spuneam, mult mai pragmatic și mult mai eficace sunt proiectele concrete de apropiere a celor două maluri ale Prutului decât discuțiile pe care le-am avut noi timp de atâția ani și amintirea plăcută, emoțională, despre podurile de flori. Construcția unor poduri care leagă și unesc economic cele două comunități de români sunt lucruri concrete, tangibile, care ne apropie în sensul cel mai direct, a remarcat ministrul de Externe.
Ideea unirii Republicii Moldova cu România a revenit în discuție în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor exercitate de Rusia asupra Chișinăului, care sporesc preocupările legate de securitatea și viitorul țării.
La începutul anului 2026, într-o discuție cu doi dintre cei mai cunoscuți jurnaliști britanici, Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta Republicii Moldova a vorbit deschis despre faptul că, dacă s-ar organiza un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ar vota „da”.
Maia Sandu și-a explicat opțiunea prin riscurile de securitate cu care se confruntă Republica Moldova.
„Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar, ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a declarat șefa statului.
Într-un interviu acordat în 2025 presei germane, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că își dorește „personal” o unire cu Republica Moldova, dar că, atât timp cât cetățenii acesteia susțin actuala formă de stat, „România nu va întreprinde nimic”.
Pe 27 martie 2018, Parlamentul României – Camera Deputaților și Senatul – a adoptat, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, o declarație prin care a recunoscut legitimitatea dorinței cetățenilor Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state.
„Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.”
