Potrivit specialistei, numărul cazurilor de tulburări neurologice diagnosticate la copii ar putea fi influențat de îmbunătățirea metodelor de diagnostic și de extinderea screeningului medical. Astfel, afecțiuni precum tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, tulburările de vorbire și limbaj sau tulburările de spectru autist sunt identificate mai ușor decât în trecut.

În același timp, apariția problemelor neurologice poate fi asociată cu mai mulți factori, inclusiv modificări genetice, anumite infecții în perioada sarcinii, nașterea prematură sau lipsa oxigenului înainte și în timpul nașterii. Medicul a atras atenția și asupra influenței mediului și a stilului de viață, menționând expunerea îndelungată la ecrane, alimentația necorespunzătoare și contactul cu substanțe toxice.

Care sunt semnele de alarmă

În primul an de viață, părinții trebuie să fie atenți la manifestări neobișnuite, precum plânsul persistent fără o cauză evidentă, creșterea tonusului muscular, apariția unor mișcări neobișnuite sau, dimpotrivă, somnolența excesivă și scăderea tonusului muscular. Bombarea fontanelei este un alt semn care necesită evaluare medicală urgentă.

Între unu și trei ani, semnele care pot indica dificultăți de neurodezvoltare includ lipsa contactului vizual, faptul că micuțul nu răspunde când este strigat pe nume, nu învață cuvinte noi sau întâmpină dificultăți în comunicarea verbală și nonverbală. De asemenea, comportamentul neobișnuit de agitat poate necesita o evaluare de specialitate, mai ales dacă persistă și afectează activitățile zilnice.

Medicul a avertizat că, în cazul copiilor mici, anumite infecții pot evolua rapid spre complicații grave. Febra, vărsăturile, diareea, plânsul neobișnuit, urmate de somnolență accentuată sau dificultatea de a trezi copilul, impun evaluare medicală de urgență.

La copiii mai mari, stresul școlar și programele foarte încărcate pot fi însoțite de dureri de cap, anxietate, retragere socială sau simptome depresive. Svetlana Hadjiu a atras atenția și asupra tentativelor de suicid în rândul copiilor, subliniind importanța observării schimbărilor de comportament și a intervenției la timp.

Ce pot face părinții

Potrivit specialistei, medicul de familie și pediatrul au un rol important în identificarea primelor semne și în direcționarea copiilor către un neurolog pediatru, atunci când este necesar. În Republica Moldova există și centre de intervenție timpurie, iar specialiștii beneficiază de programe de instruire și perfecționare.

Svetlana Hadjiu a subliniat că părinții trebuie să acorde atenție regimului zilnic al copiilor, somnului, alimentației și activității fizice. De asemenea, a recomandat evitarea expunerii copiilor mici la ecrane, susținând că, în opinia sa, copiii nu ar trebui să utilizeze dispozitive digitale până la vârsta de cinci ani.

Specialista a îndemnat părinții să nu ignore semnele care îi îngrijorează și să solicite sfatul medicului, deoarece identificarea timpurie a problemelor poate facilita accesul la intervențiile și sprijinul necesare.