În cazul partidului Irinei Vlah, CSJ a stabilit că activitatea formațiunii va fi limitată pentru trei luni și 20 de zile, în loc de 12 luni, cât stabilise anterior Curtea de Apel Centru, prin hotărârea din 4 august 2026. Termenul se calculează de la data pronunțării hotărârii instanței de apel.

În dosarul Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, judecătorii au redus perioada de limitare de la 12 luni la patru luni. Termenul se calculează de la 22 iulie 2026, data pronunțării hotărârii Curții de Apel Centru.

În ambele cazuri, CSJ a menținut celelalte prevederi ale hotărârilor instanței de apel, iar deciziile sunt irevocabile.

De ce au fost reduse perioadele de restricționare?

Curtea Supremă a explicat că, la stabilirea duratei sancțiunii, trebuie luată în considerare și perioada în care activitatea partidelor a fost deja limitată prin măsuri asigurătorii, înainte de pronunțarea hotărârilor pe fond.

Astfel, formațiunea Irinei Vlah a fost supusă restricțiilor timp de 10 luni și 10 zile înainte de pronunțarea hotărârii din 4 august 2026. În cazul partidului condus de Victoria Furtună, perioada restricțiilor anterioare a fost de nouă luni și 20 de zile.

Potrivit CSJ, deși măsura asigurătorie și sancțiunea de limitare a activității sunt două instituții juridice distincte, instanțele trebuie să țină cont de efectele cumulative ale acestora. O aplicare a sancțiunii pentru perioada maximă, fără evaluarea restricțiilor deja suportate, ar putea conduce la o ingerință disproporționată în libertatea de asociere politică.

Judecătorii au stabilit că durata cumulată a restricțiilor nu trebuie să depășească 14 luni, incluzând atât măsura asigurătorie, cât și sancțiunea propriu-zisă.

„Prin deciziile adoptate, CSJ a confirmat că încălcările grave ale legislației privind finanțarea partidelor politice și integritatea proceselor electorale pot justifica limitarea activității unui partid politic. Totodată, Curtea a clarificat că legalitatea aplicării sancțiunii nu înlătură obligația instanței de a verifica proporționalitatea duratei acesteia, inclusiv prin luarea în considerare a restricțiilor suportate anterior în cadrul aceleiași proceduri judiciare”, a explicat CSJ. 

De ce au fost limitate activitățile celor două partide?

Ministerul Justiției a  înaintat  pe 30 septembrie la Curtea de Apel Centru o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului „Moldova Mare”, prin care solicită suspendarea activității partidului pentru 12 luni și aplicarea unei măsuri asigurătorii până la pronunțarea deciziei instanței.

Potrivit informațiilor obținute de la organele de drept, Partidului „Moldova Mare” a beneficiat de finanțare externă provenită din Rusie, prin intermediul Promsvyazbank, instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale, asociată inclusiv grupului „Șor”. Aceasta contravine legislației privind finanțarea partidelor în campania electorală, care interzice categoric finanțarea externă, directă sau indirectă. 

Potrivit Ministerului Justiției, legătura stabilită dintre Partidul „Moldova Mare”, Promsvyazbank și grupul „Șor” reprezintă un caz de finanțare externă ilegală. Totodată, acțiunile sunt o amenințare la adresa securității statului și afectează integritatea procesului electoral. 

Pe 26 septembrie, Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea Partidului „Moldova Mare” și a candidaților acestuia la funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În ceea ce privește Partidul „Moldova Mare”, pe 19 septembrie, Ministerul Justiției a solicitat  Curții de Apel Centru aplicarea măsurii de limitare a activității Partidului Republican „Inima Moldovei” pe un termen de 12 luni până la pronunțarea în fond. Această decizie a fost luată în urma sesizării Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la ridicarii suspiciuni rezonabile față de corectitudinea finanțării activității formațiunii politice respective.