Istoria, limba și identitatea românească sunt tema unei întruniri științifice internaționale, desfășurate la Chișinău. Universitatea de Stat din Moldova găzduiește cea de-a zecea ediție a Conferinței "Latinitate, Romanitate, Românitate", care reunește cercetători și profesori universitari din mai multe țări.
Timp de patru zile, participanții discută despre istoria Țării Moldovei, relațiile moldo-române, evoluția limbii române și formarea identității naționale. Sunt prezentate peste 70 de comunicări științifice, inclusiv cercetări despre istoria Basarabiei.
SORIN-LIVIU DAMEAN, profesor universitar, Universitatea din Craiova: Am venit anul acesta cu o comunicare legată de o călătorie a regelui Carol întâi în Rusia, în iulie 1988. O călătorie care are o semnificație aparte, atât pentru români, cât și la nivel internațional.
SORIN PINTESCU, decan, Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava: Personal am venit cu o comunicare legată de influența gândirii și a operelor principelui moldav Dimitrie Cantemir asupra intelectualilor din Transilvania.
Tematica este diversă și include nu doar subiecte istorice, ci și probleme actuale ale societății.
IGOR BERCU, decan, Universitatea de Stat din Moldova: Probleme cu care se confruntă statele europene în zilele noastre. Mă refer la migrație, la conflicte politice, dar, desigur, se respectă în majoritatea cazurilor însăși denumirea și titlul acestei conferințe.
Conferința este și un prilej de lansare a unor noi volume de istorie, bazate pe cercetări și documente de arhivă.
CRISTINA GHERASIM, conferențiar universitar, USM: Am avut onoarea să prezint lucrarea monografică semnată de profesorul universitar, doctor habilitat Valentin Tomuleț, "Privilegiații în ierarhia socială a Basarabiei". Este un studiu monografic care relatează despre categoriile privilegiate din Basarabia: boierași, mazili, ruptași.
Ajunsă la cea de-a zecea ediție, conferința contribuie la consolidarea relațiilor dintre instituțiile academice.
OTILIA DANDARA, rector, USM: O conferință înseamnă, înseamnă stabilirea relațiilor și perspectiva unor noi proiecte. Deci ne dorim foarte mult ca această bună tradiție academică să aibă o perspectivă.
Comunicările prezentate vor fi reunite într-un volum colectiv, care va ajunge în bibliotecile din Republica Moldova și România, pentru a le face accesibile unui public cât mai larg.
