„Pretențiile Moscovei cresc și au crescut întotdeauna. Și vor mai crește în continuare pentru că Ucraina a fost pentru Kremlin un punct forte, care nu ține numai de influența sa în Europa de Est, ci de strategia mai largă (...) de a scoate americanii din Europa și de a fragmenta statele europene, Vestul față de Est. Încă nu suntem acolo și nu cred că vom ajunge acolo”, a spus profesorul Bjola.

În opinia sa, Kremlinul a sezizat că administrația Trump este foarte interesată să obțină pace în Ucraina și această situație creează o poziție de slăbiciune în negocieri. „Acesta este momentul de slăbiciune pe care Kreminul l-a sesizat și încearcă să-i exploateze cât mai mult”, a observat el.

„Este clar că (Kremlinul) își dorește ca Statele Unite să înceteze cât se poate de mult această asistență pentru Ucraina, pentru că ar facilita acest lucru. În același timp, vrea să lase impresia pentru Washington că este interesată de pace.”

Numai că această strategie a Rusiei, relevă profesorul, pică în relația cu europenii. „Și Kremlinul, și Statele Unite au neglijat faptul, de la bun început, că europenii contează. Ei contează pentru că s-au mobilizat. Au reușit să creeze această, să spunem, coaliție. Rămâne de văzut ce impact va avea, dar, în același timp, discuția de negocieri, de armistițiu, care să conducă, de exemplu, la ridicare de sancțiuni, a fost imediat eliminată de câte europeni”, a afirmat el.

Un detaliu important remarcat de Corneliu Bjola a fost evoluția discuțiilor dintre UCraina și SUA referitor la minerale, pe care Kievul nu se mai grăbește să îl semneze.

„Zelenski spunea că trebuie negociat inclusiv cu Uniunea Europeană, datorită perspectivei de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană. Deci, ce s-a greșit, probabil, din partea administrației Trump, este să neglijeze relația cu europenii și care, iată că, revine în prim-plan în momentul de față.”