Printre prevederile contestate se numără dreptul Adunării Populare de a aproba componența autorității electorale centrale din Comrat, precum și implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate.

Ministerul Justiției susține că unele articole din Legea privind statutul juridic special al  UTA Găgăuzia, Legea privind activitatea poliției și Codul electoral ar depăși competențele prevăzute pentru autonomie și ar putea contraveni Constituției Republicii Moldova.

În sesizare sunt contestate și prevederile ce stabilesc că, la propunerea guvernatorului Găgăuziei, conducătorii direcțiilor de ramură sunt incluși în componența ministerelor și departamentelor de la nivel național. Totodată, sunt vizate normele potrivit cărora șeful Direcției Justiție din Găgăuzia este numit și eliberat din funcție de ministrul Justiției la propunerea Adunării Populare și devine, din oficiu, membru al colegiului Ministerului Justiției. O prevedere similară este contestată și în cazul șefului direcției teritoriale a SIS, unde aceste este, de asemenea, din oficiu, membru al colegiului SIS al R. Moldova.

Persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile

Ministerul Justiției argumentează că implicarea autorităților autonomiei în desemnarea conducătorilor unor instituții ale statului și a organelor electorale ar putea afecta independența procesului de selecție, favorizând criterii politice în detrimentul competenței profesionale și generând riscuri de influență asupra funcționarilor publici. În cazul unor dosare sensibile, persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile la presiuni din partea autorităților regionale, ceea ce, potrivit ministrului, constituie o formă de abuz de drept constituțional.

Potrivit autorului sesizării, Constituția Republicii Moldova consacră caracterul suveran, independent și indivizibil al statului, iar autonomia găgăuză își exercită competențele în limitele prevăzute de Legea Supremă.

Citește și: UTA Găgăuzia vrea să fie parte în procesul de la Curtea Constituțională privind statutul autonomiei

În ajunul ședinței Curții Constituționale, noul președinte al legislativului regional, Valentin Gaidarji, a lansat către Chișinău un apel la dialog, după ce, luna trecută, Adunarea Populară a respins proiectul propus de autoritățile de la Chișinău pentru deblocarea organizării alegerilor în autonomie. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a solicitat Curții Constituționale să amâne pronunțarea hotărârii pentru a permite reluarea negocierilor dintre Chișinău și Comrat și identificarea unui compromis care să reducă tensiunile dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei.

Constituția stabilește că R. Moldova este suverană, independentă și indivizibilă, iar nicio persoană sau grup nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Orice lege sau act contrar Constituției nu are putere juridică. UTA Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special, ce își gestionează singură problemele politice, economice și culturale, iar Guvernul R. Moldova exercită control asupra respectării legislației în regiune.