Decizia a fost pronunțată pe 20 august 2026, după ce Igor Dodon a sesizat Curtea Constituțională la 18 august și a cerut atât verificarea constituționalității normei, cât și suspendarea aplicării acesteia până la soluționarea sesizării.

Curtea Constituțională: Dodon nu a demonstrat existența unui prejudiciu ireparabil

„Autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător. Doar invocarea riscului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare pentru suspendarea acțiunii normelor contestate”, semnalează Curtea Constituțională.

În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a constatat că argumentele lui Igor Dodon privind un presupus risc pentru dreptul la egalitate în fața legii și accesul la justiție nu justifică suspendarea normei.

„Curtea reiterează că rațiunea suspendării acțiunii actelor contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor consecințe negative iminente și ireparabile pentru alorile fundamentale garantate de Constituție”, se arată în decizie.

Judecătorii au remarcat, totodată, că prevederea contestată stabilește că aceste cauze sunt examinate de o instanță de judecată - Curtea Supremă de Justiție. În consecință, nu au fost identificate motive pentru suspendarea normei.

„Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 39 pct. 2) din Codul de procedură penală, formulată de dl Igor Dodon", se arată în dispozitivul deciziei.

Decizia este definitivă, nu poate fi contestată și a intrat în vigoare la data adoptării.

Igor Dodon contestă competența CSJ

Sesizarea lui Igor Dodon vizează nu doar suspendarea procesului, ci și constituționalitatea normei care permite Curții Supreme de Justiție să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Fostul șef al statului susține că norma nu ar trebui aplicată în cazul său, întrucât la momentul transmiterii dosarului în judecată el nu mai era președinte în exercițiu.

În opinia lui Dodon, există o diferență juridică esențială între președintele aflat în exercițiul mandatului și fostul președinte, iar faptul că a deținut anterior funcția nu ar trebui să determine judecarea cauzei sale direct de instanța supremă.

Avocatul lui Igor Dodon, Petru Balan, a declarat anterior că dosarul nu trebuia examinat direct de CSJ.

„Atunci când a fost pornit și a fost trimis în judecată acest dosar penal domnul Dodon nu era președinte al Republicii Moldova. Era fost președinte", a susținut avocatul.

La rândul său, Igor Dodon a declarat, pe 11 august, că indiferent de soluția care va fi pronunțată de CSJ, aceasta ar fi, în opinia sa, ilegală și neconstituțională. Fostul președinte susține că dosarul trebuia transmis unei instanțe de fond, deoarece la acel moment nu mai exercita funcția de șef al statului.

Dosarul „Sacoșa”, pe rolul CSJ de aproape patru ani

Dosarul în care Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului de către o organizație criminală a ajuns pe masa magistraților CSJ în octombrie 2022.

De atunci, completul de judecată s-a modificat de opt ori. În noiembrie 2025 a fost format un nou complet, care a reluat examinarea cauzei de la zero.

Chiar dacă Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare, problema de fond ridicată de Igor Dodon - dacă este constituțional ca un fost președinte să fie judecat în primă instanță de CSJ în baza acestei norme - urmează să fie examinată în cadrul sesizării depuse de acesta.

Igor Dodon este așteptat în fața magistraților Curții Supreme de Justiție pe 24 august.