Un avertizor de integritate a sesizat G4Media.ro despre un posibil conflict de interese cauzat de o întâlnire care a avut loc, în seara zilei de 8 iulie 2026, la Mânăstirea Putna, între omul de afaceri Teodor Haucă din Rădăuți-Suceava, administrator al unei firme dintr-un grup de import-export din Republica Moldova și mai mulți vameși din Punctul de Frontieră Siret și din conducerea centrală a Autorității Vamale Române. 

Avertizorul a trimis și două fotografii de la întâlnire, iar o altă sursă G4Media.ro a confirmat că în una dintre poze apare Marius Adrian Niță, șef serviciu în cadrul Autorității Vamale, și Nicolae Constantinescu, fost șef adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Siret în 2025-2026, actualmente înlocuitor șef de tură. Contactați de G4Media.ro, ambii au recunoscut interacțiunea cu Haucă, dar au negat orice ilegalitate.

Douăzeci de inspectori vamali, din care trei având calitatea de lectori, participau, în acea perioadă, în Rădăuți, la un curs de perfecționare profesională dedicat utilizării scannerelor la punctele de frontieră.

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Autoritatea Vamală Română a transmis că la vizita de la mănăstire au participat doar o parte dintre cursanți și lectori, în timpul liber, și că aceștia „nu au purtat discuții referitoare la activitatea vamală cu interlocutori din alte domenii de activitate și nu au corespondat pe email, telefon și oricare altă formă de comunicare cu dl Teodor Hauca”. Contactat de G4Media.ro, omul de afaceri a recunoscut că a organizat vizita la solicitarea vameșului Constantinescu, dar a susținut că „nu a purtat nicio discuție, eu nu fac tranzit vamal, eu fac orice este legal.”

Conform informațiilor furnizate G4Media.ro de către Autoritatea Vamală Română (AVR), în perioada 6–10 iulie 2026, în Rădăuți, un număr de 23 de inspectori vamali, din care trei având calitatea de lectori din cadrul Centrului Național pentru Analiză Imagistică Vamală – Autoritatea Vamală Română au participat la un curs de perfecționare profesională, cu tema „Protecție Radiologică și Utilizarea Sistemelor cu Raze X – operare și analiză imagistică”. 

 O parte dintre participanți ar fi fost angajați ai Biroului Vamal de Frontieră Siret

Cursul s-a desfășurat într-o sală de curs asigurată de hotelul care a furnizat și servicii de cazare și de masă. La finalul cursului, inspectorii vamali au fost testați pentru verificarea cunoștințelor dobândite și, ulterior, au primit certificate de participare emise de Direcția Generală Organizare Resurse Umane din cadrul Autorității Vamale Română.

„Din verificările efectuate și din documentele analizate rezultă că activitatea de instruire organizată în perioada 6–10.07.2026 și-a atins scopul profesional, inspectorii vamali dobândind cunoștințe teoretice și practice specifice activității de protecție radiologică și utilizării sistemelor cu raze X”, a mai transmis Autoritatea. O parte dintre participanți ar fi fost angajați ai Biroului Vamal de Frontieră Siret, aflat la circa 20 de kilometri de Rădăuți.

Avertizorul de integritate a dezvăluit că, în una dintre zilele de desfășurare a a cursului, pe 8 iulie, o parte dintre vameși au mers într-o vizită la Mănăstirea Putna unde un om de afaceri din Rădăuți, pe nume Teodor Haucă, ar fi „organizat un eveniment restrâns (…) la care au participat mai mulți funcționari vamali de la nivelul AVR și BVF Siret, fapt care demonstrează apropierea lui față de funcționari publici cu competențe în controlul vamal din BVF Siret și gradul ridicat de încredere de care se bucură într-un asemenea mediu”.

La eveniment ar fi participat starețul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, Nicolae Constantinescu (vameș Biroul Vamal de Frontieră Siret), Alexandru Răducu Ionesi (vameș Biroul Vamal de Frontieră Siret), Marius Adrian Niță (șef serviciu Centrul Național pentru Analiză Imagistică Vamală – Autoritatea Vamală Română), Bogdan Baron (Centrul Național pentru Analiză Imagistică Vamală – Direcția Regională Vamală Iași, fiul lui Paul Baron – Șeful Serviciului Control Ulterior din cadrul Direcției Regionale Vamale Iași) și Marian Buzdugă (Autoritatea Vamală Română). Contactat de G4Media.ro, starețul Melchisedec a afirmat că nu-și amintește vizita și nici dacă Haucă ar fi plătit vreo sumă mănăstirii pentru că aici ajung multe grupuri de vizitatori.

Teodor Haucă, mai susține avertizorul de integritate, ar fi bun prieten cu Nicolae Constantinescu, fost șef adjunct al BVF Siret în perioada 2025-2026, actualmente înlocuitor șef de tură, „principala sa responsabilitate fiind gestiunea și supravegherea personalului vamal care utilizează instalațiile de scanare din BVF Siret”. De asemenea, mai afirmă avertizorul, „conexiunile dezvoltate de Teodor Haucă în mediul structurilor cu rol de protejare a intereselor statului pe frontieră nu se rezumă la Siret, ci se extind și pe granița cu Republica Moldova (…)”.

„Nu este nimic adevărat din ce se insinuează, eram cu mașina personală, în timpul liber. Reclamațiile sunt nefondate și fără temei juridic”, a declarat Nicolae Constantinescu. Atunci când a fost întrebat dacă întâlnirea cu Haucă a fost o coincidență, Constantinescu a spus: „Nu mă întrebați pe mine, ați spus că aveți fotografii și informații

Marius Adrian Niță a afirmat, la rândul său, că a dat mâna cu mai multe persoane la Putna și că nu a mai vorbit niciodată cu Haucă, nici înainte și nici după acea vizită. „În 20 de ani de când sunt vameș, e puțin probabil să găsiți un angajat la fel de integru ca mine, puteți să vă uitați în declarațiile mele de avere. Merg și la poligraf pentru a dovedi că sunt un om cinstit. În plus, activitatea mea este legată de protecția radiologică a vameșilor și nu de controlul efectiv de la vamă.”

„N-am nicio treabă, mănâncă rahat”

Contactat de G4Media.ro, Teodor Haucă a susținut că este șocat de acuzații și că nimic din ele nu este adevărat. El a spus că vameșul Constantinescu este „o cunoștință, ne-am întâlnit de vreo două-trei ori”, care „m-a sunat atunci și m-a rugat să vorbesc la Putna pentru o vizită. Eu am ajutat de mai multe ori mănăstirea, am primit și o diplomă pentru acest lucru, iar când am vorbit cu starețul, acesta mi-a spus să vin și eu, că nu aveam de gând să merg. N-am nicio treabă, mănâncă rahat (avertizorul - n.r.). Nu am purtat nicio discuție, eu nu fac tranzit vamal, eu fac orice este legal.”

Biroul de Presă al Autorității Vamale a comunicat pentru G4Media.ro că vizita „nu a făcut parte din programul cursului, desfășurându-se, cu aproximație, între orele 19.00 – 21.00. Evenimentul a urmărit vizitarea Muzeului Mănăstirii Putna și au fost invitați toți participanții la curs. Din motive ce nu pot fi imputate Autorității, nu toți cursanții au fost prezenți. (…) timpul liber al inspectorilor vamali aparține exclusiv acestora, iar Autoritatea Vamală Română nu poate impune sarcini sau restricții în afara programului oficial de lucru sau a turelor stabilite. Drept urmare Autoritatea Vamală Română nu are obligații oficiale sau legale referitoare la programul inspectorilor vamali în timpul liber.” Autoritatea a precizat că vameșii „au fost invitați la masă de către Starețul Manăstirii Putna, masă oferită cu titlu gratuit de către mânăstire”.

Despre un posibil conflict de interese, Autoritatea Vamală a susținut că „în ceea ce privește posibilitatea unor interacțiuni, de orice natură cu dl Teodor Hauca, persoană la care vă referiți în solicitarea dvs, desfășurate în timpul vizitei sau anterior acesteia, menționăm că participanții la vizita Mănăstirii Putna nu au purtat discuții referitoare la activitatea vamală cu interlocutori din alte domenii de activitate și nu au corespondat pe email, telefon și oricare altă formă de comunicare cu dl Teodor Hauca. Precizăm că inspectorii vamali la care vă referiți în solicitarea dvs. nu se află într-o situație de conflict de interese și nu au cunoștință despre persoane juridice în care dl Teodor Hauca să aibă interese personale, de natură financiară sau patrimonială.”

O parte dintre materiile prime pentru producția de medicamente din Moldova proveneau din Ucraina

Datele de la Registrul Comerțului indică faptul că Teodor Haucă este administrator al societății Balkan Pharmaceuticals SRL Rădăuți, parte a unui grup care deține în România și Republica Moldova fabrici cu obiect inițial de activitate producția și comercializarea de substanțe de tipul medicamentelor/suplimentelor alimentare și steroizi anabolizanți. Într-un interviu postat pe site-ul firmei, se dezvăluia faptul că, în 2022, o parte dintre materiile prime pentru producția de medicamente din Moldova proveneau din Ucraina. Fabricile își exportă produsele în mai multe țări.

În decembrie 2023, în Republica Moldova a fost interzisă producerea și comercializărea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Producerea și comercializarea acestor substanțe este interzisă în toate statele membre ale Uniunii Europene, în majoritatea statelor CSI și în SUA. 

În aprilie 2024, SRL Balkan Pharmaceuticals a demarat o acțiune în justiție pentru a anula ordinului Ministerului Sănătății. În iulie același an, compania a sesizat Curtea Constituțională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii despre medicamente care interzic producerea și comercializarea anabolizantelor. Haucă a declarat pentru G4Media.ro că, după acest moment, în fabrici s-a renunțat la producția de steroizi.

Teodor Haucă (79 de ani) a fost vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie Suceava și senator PD, secretar al Comisiei Buget-Finanțe din Senatul României între 1996 și 2000.

În 2016, DNA l-a trimis în judecată alături de alte persoane, într-un dosar în care era inculpat pentru trafic de influență și cumpărare de influență. Omul de afaceri din Rădăuți a fost acuzat că, în 2014, atunci când o persoană cu dublă cetățenie, română și moldovenească, a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă calificată în formă continuată, o rudă a acesteia a apelat la Haucă pentru ca acesta să își folosească influența asupra unor magistrați din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea soluționării favorabile a dosarului respectiv. 

Haucă ar fi apelat la judecătorul Dan Anton care activa la acea instanță și care, în schimbul ajutorului, a cerut și primit de la Haucă și o altă persoană mai multe foloase. De asemenea, Haucă și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Transporturilor, determinându-i pe aceștia să emită un număr de trei licențe de transport pentru societatea unui martor denunțător.

În final, în 2019, Anton a fost condamnat definitiv și a fost exclus din magistratură, iar Haucă a fost achitat. În primă instanţă, atât Haucă, cât şi judecătorul fuseseră condamnaţi. Pentru G4Media.ro, Haucă a declarat că dosarul a fost, în fapt, o înscenare din partea unor „binevoitori.”