Au stârnit maximă îngrijorare imagini difuzate pe internet, care arată porţiuni întregi din Nistru secate. Fluviul are o importanţă majoră în primul rând pentru Chişinău, fiind principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă a municipiului. Totuşi, ministrul Mediului dă asigurări că situaţia este sub control şi că nu există riscul ca fluviul să sece. Probleme mari sunt, însă pe alte cursuri de apă din Republica Moldova.
De câteva zile, în online circulă imagini dezolante cu Nistrul secat pe unele porţiuni. Acolo albia fluviului poate fi traversată la pas de oameni.
SERGIU LAZARENCU, ministrul Mediului: A fost o problemă tehnică în perioada 16-20 iulie în care debitul a fost redus de la Dubăsari spre Palanca şi am văzut şi acele fotografii. Înţeleg că aceste probleme tehnice au fost rezolvate, iar astăzi debitul s-a normalizat. Respectiv. Nivelul va reveni la normal. Eu personal în a doua jumătate a zilei voi merge acolo ca să ne convingem că suntem într-o situaţie bună.
Totuşi, Agenţia Apele Moldovei avertizează că situația e critică pe alte cursuri de apă din ţară. De exemplu, râul Ișnovăț, care alimentează lacurile Dănceni și Nimoreni, a secat aproape complet. În dreptul satului Brăila, în albie au rămas doar noroiul uscat şi iarba ofilită.
Înainte era frumos, era râul curat, se scăldau copii, Animalele, mă rog le mai dădeau voie din când în când la râu. Dar acum a secat. Era apă în râu şi erau şi peşti, dar după căldurile acestea a secat râul. Toţi peştii în râu veneau din iazul de la Dănceni. Căldurile acestea l-a secat până la Mileşti chiar.
Situația e critică și pe râul Răut, care traversează centrul țării.
GABRIELA SULEAC, jurnalist TVR MOLDOVA: Din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de precipitații, debitul râului Răut a scăzut considerabil, cu până la 40% în unele regiuni. Cu o lungime de aproape 290 de kilometri, Răutul este unul dintre cei mai importanți afluenți ai Nistrului.
Locuitorii din zonă spun că râul nu mai e bun pentru pescuit, scăldat sau irigații.
Prindeau peşte, la amiază se scăldau şi apa era bună dar acum apa a scăzut tare, tare. El era până pe maluri şi era şi peste. De aici de la Mălăieşti, până încolo tot apă era, dar a scăzut.
ALEXEI IVANOV, agricultor: Irigarea, aici e Răutul, dar Răutul nici până la genunchi nu e. Mai mult ca atât, apa în Răut este foarte sărată. De folosit sistemul de irigare, la moment nu avem şi practic nu e posibil fără apă.
Râurile care curgeau în Răut, precum Bolta, Căinar, Copăceanca, sunt și ele secate parțial sau complet.
GABRIELA SULEAC, jurnalist TVR MOLDOVA: Râul Vatici, afluent de dreapta al Răutului, traversează localitățile Vatici, Tabăra și Curchi. În prezent, pe anumite porțiuni a rămas doar stuful. Localnicii sunt grav afectați, întrucât foloseau apa pentru irigații și adăpatul animalelor.
Eu am trait în Vatici, acolo am crescut. El venea din satul Tabăra şi tare frumos şi bine era. Noi piescuiam, prindeam peşte. Nu este apă. Dacă mergeţi şi îl vedeţi în centrul satului, o să-l vedeţi că este secat. Pasc gâştile, raţele, dar nu au apă. Este maim ult o mlaştină. Opresc prin Tabăra, nu ştiu pe unde opresc apa, dar aici nu ajunge. Dacă plouă e bine şi atunci mai este apă, dar dacă nu, nu. Primăvara este şi Toamna când plouă, acum nu e nimic deoarece opresc prin Tabăra izvoarele.
Încălzirea globală este una dintre cauzele secării râurilor, spun specialiştii. În ultimele cinci decenii, temperatura medie anuală în Republica Moldova a crescut cu aproximativ 1,5°C. O altă cauză majoră este desecarea luncilor din perioada sovietică, realizată pentru extinderea terenurilor agricole, intervenții care au dereglat serios echilibrul hidrologic.
VALERIU CAZAC, expert de mediu: Astfel a fost dereglate sistemul de alimentare subteran. Noi suntem într-o perioadă de etilaj de vară, acum, suntem în luna iulie, luna lui cuptor şi desigur această lună este caracterizată printr-o lună cu deficit de apă de umezală şi de ploi, unde râurile au alimentară numai subterană.
La toate acestea se adaugă barajele ilegale. Administrația Națională "Apele Moldovei" și Inspectoratul pentru Protecția Mediului desfășoară acțiuni de eliminare a acestor intervenții, care afectează grav cursurile de apă. În paralel, Ministerul Mediului lucrează la o metodologie de identificare a acumulărilor de apă ce urmează a fi desfiinţate.
RADU CAZACU, director adjunct, I. P. Administrația Națională "Apele Moldovei": Noi ca exemplu pe toată Republica Moldova avem 6-7 mii de lacuri de acumulare, ceea ce este foarte mult. Râurile sunt foarte regularizate, foarte tare. Şi a doua proiecte de colmate a albiei râurilor şi de curăţare şi pe acele porţiuni unde este posibilitate revitalizarea albiei naturale a râurilor mici. Acum mă refer la râuri mici.
Astfel de lucrări au început pe râurile Botna și Lăpușna, urmează pe Cogâlnic, Bâc și în partea superioară a Răutului. Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani când se intervine la acest nivel, dar fondurile sunt insuficiente, chiar dacă anual sunt alocate din bugetul de stat 100 milioane de lei în acest scop.
REPORTERI: G. SULEAC, S. GOLOVATIUC Imagine: A. Cereseu, M. Lisnic
