Deşi reprezintă aproape 7% din populaţia Republicii Moldova, societatea face prea puţini paşi pentru incluziunea lor. Vorbim despre persoanele cu dizabilităţi locomotorii care, în 2024, au rămas un grup vulnerabil în faţa discriminării. Cei care nu se pot deplasa decât într-un scaun rulant cer de la autorităţi un singur lucru, accesibilitate, pentru a putea avea o viaţă normală, asemeni tuturor cetăţenilor acestei ţări.
Cornel Baran, din Chişinău, are de 32 ani şi nu a putut să meargă niciodată. Tânărul spune că, pe parcursul anilor, a observat o uşoară îmbunătăţire în atitudinea oamenilor faţă de persoanele care folosesc un scaun rulant. Cu toate acestea, discriminarea rămâne adânc înrădăcinată în societate, crede el.
CORNEL BARAN expert financiar: „Ca o persoană matură pot să spun că e destul de complicat accesul la serviciu, să-ţi găseşti un job este foarte greu în Republica Moldova, pentru că angajatorii se uită foarte sceptic la faptul de a angaja persoane cu dizabilităţi. Eu şi prietenii mei care sunt în scaun cred că suntem foarte norocoşi că am găsit un job.”
VICTORIA BOŢAN specialist relaţii publice, Asociaţia Obştească "Motivaţie": „Atunci când o persoană cu dizabilităţi îşi găseşte un loc de muncă, câştigă nu doar această persoană, câştigă statul pentru că încă o persoană... contribuie în bugetul de stat, nu doar primeşte pensia şi alocaţia, ceea ce este foarte bine; câştigă familia acelei persoane, pentru că atunci când persoana este angajată, ea poate să-şi susţină familia, poate cu timpul să schimbe locul de trai.”
Una dintre cele mai mari probleme pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii rămâne lipsa de accesibilitate a multor clădiri şi spaţii publice. Îmbunătăţirea infrastructurii în acest sens pare să bată pasul pe loc.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „Doar pe bulevardul Grigore Vieru, din Chişinău, am numărat mai mult de şase clădiri care nu au dotări pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi. Un exemplu este acest magazin, care nu are o rampă de acces.”
Persoana trebuie, elementarul, să iasă din bloc, blocurile vechi nu au rampă de acces pentru ca să cobori. De la primul etaj sunt şapte trepte, e practic imposibil de coborât. Acces la transport public – să ajungi până la staţie, trotuarele nu sunt accesibile. Rampe, elementarul, la farmacie, policlinici, spitale, zone de agrement, să mergi într-un local să iei un prânz e destul de complicat.”
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „O situaţie asemănătoare vedem şi aici, în faţa Academiei de Studii Economice, unde au fost instalate niste şine foarte alunecoase, care nu pot fi utilizate de persoanele în scaun rulant, şi puţine bare de sprijin.”
Lipsa de accesibilitate se întâlneşte şi în instituţiile de învăţământ, recunoaşte ministrul Educaţiei. Oficialul spune, însă, că se implementează mai multe proiecte pentru a schimba lucrurile în bine.
DAN PERCIUN ministrul Educaţiei şi Cercetării: „În acest an s-au renovat blocuri sanitare în peste 20 de şcoli, am vizitat o parte dintre ele, toate aceste procese de renovare au inclus şi procesul de accesibilizare a blocurilor sanitare. Totodată suntem în implementare, la fel, în cadrul Şcolilor Model, a unui proiect cu UNICEF, din bani europeni, unde se accesibilizează integral instituţiile, de la rampă, blocuri sanitare, poate în unele dintre ele lifturi, în aşa fel încât să asigure accesul pentru copiii cu deficultăţi locomotorii.”
Mult timp nu au fost reglementări privind asigurarea accesului pentru persoanele cu nevoi speciale în clădiri şi în spaţiile publice, declară şi responsabilii de la Ministerul Infrastructurii. Dar această situaţie a început să se schimbe.
VEACESLAV ŞIPITCA secretar de stat, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Când se face reconstrucţie parţială nu tot timpul este posibil asigurarea tuturor criteriilor, spre exemplu în unele şcoli se repară blocurile sanitare. Dacă sunt alocaţi bani pentru renovarea blocurilor sanitare, cu certitudine se asigură blocul sanitar pentru persoanele cu dizabilităţi. Nu poate fi asigurat la acel moment şi accesul pe străzi, şi accesul pe rampe dacă nu e bugetat la etapa bugetării.”
Asociaţia Obştească "Motivaţie" a realizat o hartă a accesibilităţii. În acest scop, specialiştii ONG-ului au evaluat aproape 4.000 de clădiri publice din Republica Moldova.
Iată aşa arată Moldova noastră, puteţi analiza şi diferite regiuni. În mare parte, din păcate, e cu roşu.
VICTORIA BOŢAN specialist relaţii publice, Asociaţia Obştească "Motivaţie": „Accentuez că accesibilitatea nu înseamnă doar o rampă de acces, cum de multe ori unii oameni înţeleg. Este tot drumul pe care îl parcurge persoana: cum ea ajunge, ce tip de transport foloseşte, dacă parcarea instituţiei este accesibilă şi pentru persoane cu dizabilităţi; cum este staţia de transport amenajată, cum este nu doar intrarea în instituţie, dar în intorior dacă există cameră sanitară, dacă lăţimea uşilor la intrare în ascensor corespunde standardelor.”
VEACESLAV ŞIPITCA secretar de stat, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Noi am elaborat la nivel de lege Codul Urbanismului şi Construcţiilor, care intră în vigoare la 30 ianuarie 2025, care înlocuieşte trei legi de bază în domeniul construcţiei. Se impune la nivel de autorizare şi a documentaţiei de proiect ca verificatorul să verifice respectarea cerinţelor respective, la nivel de construcţie şi recepţie a construcţiilor, se impune respectarea tuturor condiţiilor... Modificarea poate fi aplicată în cazul reconstrucţiei blocurilor existente. Plus la aceasta, pentru clădirile publice pentru acces larg, este o obligaţie de a iniţia reconstrucţia respective.”
Lipsa rampelor de acces şi a altor facilităţi necesare persoanelor cu dizabilităţi locomotorii o întâlnim nu doar la clădirile vechi, dar şi la multe construcţii noi. Asta deşi legislaţia impune reguli în acest sens pentru agenţii economici.
CORNEL BARAN expert financiar: „Legea la noi este, doar că ea nu lucrează şi eu am impresia că autorităţile se tem să pună careva controale stricte, să fie amenzi usturătoare pentru agenţii economici, ca dacă nu fac condiţii. Se tem, probabil, că oamenii nu vor mai vrea să facă afaceri. Dacă tu te parchezi într-o parcare pentru persoanele cu dizabilităţi, dar tu nu ai dizabilitate, amenda este pare-mi-se 450 de lei, pe când în România amendă este până la 2000 de euro.”
VEACESLAV ŞIPITCA secretar de stat, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Legea este, doar că responsabilitatea utilării clădirii şi bugetării resurselor respective este deţinătorul clădirii respective. Şi atâta timp cât nu sunt resurse disponibile... agenţii economici clar că se orientează la ceea ce aduc profit. Aceasta este o... educaţie socială trebuie să avem. Autorizaţiile de funcţionare le emit autorităţile publice locale. Supravgherea Tehnică verifică în măsura planurilor, controalelor planificate şi inopinate. Supravegherea Tehnică nu are capacitatea să verifice 100% de construcţii.”
VICTORIA BOŢAN specialist relaţii publice, Asociaţia Obştească "Motivaţie": „Recomandarea noastră de bază, ca asociaţie pentru autorităţi, a fost să se atragă atenţia asupra bugetării strategice. Să fie allocate resurse suficiente şi pentru accesibilizare, accent să se pună pe design universal atunci când se planifică anumite lucrări de reparaţie, de renovare.”
În Republica Moldova, sunt aproximativ 160 de mii de persoane cu dizabilităţi. Cei care sunt supuşi discriminărilor de orice fel pot apela la poliţie, pot depune o plângere la Consiliul pentru egalitate sau pot cere soluţionarea problemei în instanţa de judecată.
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei "Uniți Împotriva Crimelor De Ură", realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu suportul Millennium Partners.
