Conflictul dintre Armenia şi Azerbadjan se încinge din nou! Azerbaidjanul a lansat azi o operaţiune militară în Nagorno-Karabah – o regiune disputată din vestul ţării locuită preponderent de etnici armeni. Ministerul azer al Apărării a anunţat că scopul operaţiunii e să forţeze retragerea trupelor armene din regiunea recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Armenia neagă însă că ar avea forţe militare în Nagorno-Karabah şi susţine că e doar un pretext pentru o nouă agresiunea armată la scară largă.
Azi, în jurul ore 12.00 în apropiere de capitala regională a Carabahului de Munte, Hankendi, numită de armeni Stepanakert, au răsunat explozii. Unii localnici au publicat imagini de la faţa locului la scurt timp după anunţul autorităţilor de la Bacu privind declanşarea unei operaţiuni militare pentru restabilirea ordinii constituţionale a ţării.
Ministerul azer al Apărării le-a cerut civililor să stea departe de ceea ce a descris drept ținte militare legitime atacate de forțele sale. În acelaşi timp, localnicii care vor să părăsească regiunea au fost îndemnaţi să o facă prin coridoarele umanitare stabilite pe drumul Lachin spre Armenia și în alte direcții. În jurul orei 15.00 autorităţile locale din capitala Karabahului au anunţat că atacurile azere asupra regiunii scăzuseră din intensitate. Însă resa internaţională îl citează pe un ombudsman local, potrivit căruia cel puţin doi civili ar fi murit şi alţi peste 20 ar fi fost răniţi în uram bombardamentelor de azi.
Karabakh-ul este recunoscut la nivel internațional ca teritoriu azer, dar o parte a acestuia e condusă de etnici armeni separatişti, care au cerut azi ajutorul guvernului de la Erevan. Premierul Armeniei Nikol Pachynean a convocat de urgenţă Consiliul Suprem de Securitate al ţării numind operațiunea militară azeră drept încercare de epurare etnică a armenilor din Nagorno-Karabah. El a negat că pe teritoriul regiunii s-ar afla militari armeni şi a precizat că ţara sa nu se va lăsa atrasă în război precum ar încerca să o determine forţe ostile interne şi externe.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au cerut azi încetarea ostilităţilor şi soluţionarea conflictului pe cale diplomatică. Acelaşi apel l-a transmis şi Rusia, care în toamna anului 2020 a mediat semnarea unui acord de pace, după o ofensivă militară azeră care a durat 44 de zile și s-a încheiat cu transferul unor zone din regiune sub controlul Azerbaidjanului. Potrivit acordului, Rusia şi-a trimis în regiune forţe de menţinere a păcii.
Însă Moscova e acuzată de Erevan că forţele sale nu-şi îndeplinesc misiunea de a asigura transportul mărfurilor pe singurul drum care leagă Karabahul de Armenia ceea ce ar fi provocat în ultima jumătate de an o criză umanitară în regiune.
Erevanul învinuieşte Azerbaidjanul că a instalat puncte de control la intrarea în Karabah, blocând în acest fel singura cale de acces spre regiune. Autorităţile de la Bacu dezmint acuzaţiile şi afirmă că punctele de control asigură combaterea transportului de armament sau de mărfuri de contrabandă.
