Pictura în mozaic de tradiție bizantină a Catedralei Naționale a fost sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, potrivit tvrinfo.ro. Evenimentul a fost transmis în direct de Televiziunea Română, care a fost partener oficial al evenimentului, alături de Trinitas TV.
Cei care au fost prezenți în interiorul Catedralei la sfințirea picturilor au început să treacă, după terminarea slujbei, prin Sfântul Altar. Ei sunt primii cărora li s-a permis accesul acolo.
După ei urmează cei aproape 8000 de credincioși care, pe durata slujbei de sfințire, s-au aflat în curtea Catedralei Mântuirii Neamului. Sunt oameni care vin din Eparhiile din toată țara și vor intra imediat după invitați.
Este un moment rar acela în care se permite accesul în Altar, potrivit tradiției creștin ortodoxe. Acest lucru se întâmplă doar atunci când se sfințește un lăcaș de cult. Atunci, au voie inclusiv femeile să pășească în Sfântul Altar, lucru rezervat altfel doar bărbaților.
Credincioșii pot intra în Altar pentru a se închina zi și noapte, până vineri, 31 octombrie.
După aceea, lăcașul de cult rămâne deschis, iar slujbe se vor oficia doar duminica, dar programul poate suferi modificări.
Citește și: /LIVETEXT/ A fost sfințită pictura Catedralei Naționale. Mii de pelerini, prezenți la eveniment
Patriarhul Daniel: Să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de întărire a credinței
Patriarhul Daniel a afirmat, la Sfințirea picturii, că prezența Sanctității Sale Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului atât la sfințirea Altarului Catedralei Naționale din București în 2018, cât și anul acesta, 2025, la sfințirea picturii Catedralei, este ‘o mărturie a unității în ortodoxie și a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă și demnitatea bisericilor locale’.
„Dragostea de sfinți a Sanctității Sale apropie mai mult bisericile ortodoxe surori, iar prin cei patru sfinți cuvioși români aghioriți – Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu și sfinții cuvioși Petroniu, Nifon și Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în Sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în ședințele de lucru din luna august și luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune și cooperare în Domnul Nostru Iisus Hristos”, a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a îndemnat la folosirea sărbătorii sfințirii picturii Catedralei Naționale ‘ca pe un moment luminos de întărire a credinței și a iubirii frățești’.
„Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de binecuvântare și bucurie, de întărire a credinței și a iubirii frățești, știind că sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi și un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, pe Slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. Amin„, a încheiat Patriarhul Daniel.
În cuvântul rostit la finalul ceremoniei, Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre cultul sfintelor icoane, amintind de ‘cele două aniversări istorice din Biserica Ortodoxă a României, respectiv împlinirea a 140 de ani de cefalie prin hotărârea sinodală și patriarhală, prin tomosul de autocefalie al vrednicului nostru înaintaș Ioachim al IV-lea în 1885, și împlinirea unui secol de la ridicarea acesteia la rangul și vrednicia de Patriarhie, prin tomosul dat de Patriarhul Vasile al III-lea în 1925’.
„Sfânta icoană nu este o simplă lucrare de artă, nici un element decorativ al bisericilor, al mănăstirilor sau al caselor noastre, ci este răspunsul puternic al teologiei ortodoxe împotriva ereziilor care tăgăduiesc adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu și al celor care nu primesc îndumnezeirea omului prin har. (…) Arta bizantină a icoanei și a mozaicului a dat naștere unor capodopere unice și nepieritoare, păstrate și la Constantinopol, centrul principal în care a fost dezvoltată și cultivată în această artă, dar și în Grecia, la Sfântul Munte Athos, în Tesalonic, în Creta, la Meteore, în Cappadocia, în Cipru, la Muntele Sinai, în mănăstirile Stavnic, Hora, Sfântul Luca, în Ravenna, în Italia, în România, în zona Moldovei, dar nu numai în Serbia și în alte părți. Aceste opere sunt admirate, cercetate și studiate chiar și de către oameni de știință, artiști și iubitori ai frumosului de artă sacră din afara spațiului creștin. De aceea sunt firești bucuria și entuziasmul nostru duhovnicesc de astăzi la finalizarea și sfințirea solemnă a picturii acestui prea frumos lăcaș de cult. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. (…) Ne rugăm ca Domnul să binecuvânteze, să sfințească, să mântuiască acest oraș, această țară și pe voi toți, împreună cu rugătorii, dăruindu-vă cere de folos pentru mântuire. Amin”, a transmis Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.
