În timp ce Republica Moldova se confruntă cu o criză severă a apei, localitățile din stânga Nistrului sunt mai puțin expuse deficitului de apă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, explică această diferență prin faptul că populația din regiune se alimentează în mare parte din sonde arteziene, în timp ce apa din Nistru este folosită mai ales pentru agricultură.
„Nu, pentru că cei din stânga nistrului se alimentează din sonde arteziene, din subteran. Ei utilizează în mare parte apa din lac mai mult în scop de agricultură. În această perioadă, agricultura nu este cumva o necesitate foarte mare având în vedere că suntem în perioada de toamnă. Prin urmare, ei nu sunt dependenți (de apa din Nistru - n.r.), mai mult este Chișinăul dependent decât cei din stânga Nistrului”, a subliniat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, luni seară în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.
Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale de Mediu „Păstrătorii Râului Nistru” din Republica Moldova, a confirmat pentru TVR Moldova că localitățile de pe malul stâng al Nistrului folosesc apă din fântânile arteziene. În aceste condiții, malul stâng al Nistrului este mai puțin afectat de criza hidrologică, a subliniat el.
Potrivit presei din regiune, pe malul stâng al Nistrului sunt exploatate peste 450 de fântâni arteziene. Aproximativ 110 dintre acestea se află în orașe, iar restul – în localități rurale.
Republica Moldova traversează una dintre cele mai severe perioade hidrologice din ultimii ani, pe fondul scăderii accentuate a debitelor Nistrului și Prutului.
Rezerva de apă acumulată în lacul Novodnestrovsk s-a epuizat, iar Republica Moldova primește în prezent doar debitul natural al Nistrului, determinat în principal de aportul din Munții Carpați.
Autoritățile spun că deficitul de apă este unul regional și afectează mai multe râuri din Europa, nu doar Nistrul, iar precipitațiile din perioada următoare sunt așteptate să contribuie la refacerea debitelor.
