O ingineră din Republica Moldova, Olga Fiodorov, a dezvoltat o tehnologie prin care resturile agroalimentare, precum cojile de mere și prune, tescovina sau cojile de cartofi, sunt transformate în ambalaje biodegradabile. Noua soluție este destinată industriei alimentare și HoReCa și ar putea contribui la reducerea cantității de deșeuri și a impactului plasticului asupra mediului. Mai multe detalii aflăm într-un reportaj realizat de „Telematinal”.
OLGA FIODOROV, inginer în industria alimentară: Eu am dezvoltat o tehnologie nouă, și anume un ambalaj biodegradabil obținut din subproduse agroalimentare, cum ar fi coji, pulpă, tescovină, semințe, care sunt foarte bogate în fibre, pectină, celuloză.
Prima pungă a fost făcută din resturi și coji de mere.
OLGA FIODOROV, inginer în industria alimentară: Acest film alimentar este din resturi de prune, deci ceea ce promovez este să nu mai mergem pe o economie liniară: producem, consumăm și aruncăm, ci să dezvoltăm economia circulară aici, la noi în țară. De la început am lucrat doar cu resturile de la mere, după care am dezvoltat această tehnologie pentru absolut toate fructele și legumele care se cresc și se procesează în Republica Moldova. Aici vorbim de mere, prune, coji de cartofi, sfeclă roșie, chiar și cojile de la caise.
Sunt la fel de rezistente ca și cele din plastic.
OLGA FIODOROV, inginer în industria alimentară: Acest tip de ambalaj se poate folosi în industria alimentară, așa cum ar fi: snack-uri, fructe uscate, condimente. De asemenea, acoperim și segmentul HoReCa: brânzeturi, salamuri uscate. Temperatura la care rezistă este de 100–120 de grade Celsius.
După utilizare, acestea se descompun în condiții naturale, reducând astfel impactul asupra mediului.
OLGA FIODOROV, inginer în industria alimentară: Din filmul alimentar obținut ulterior se obțin pungile care sunt biodegradabile. Au grosimea de 80–120 de microni, sunt destul de higroscopice, adică, ajungând în oceane, mări, în apă, se descompun în 24 de ore. Dacă ajung pe sol, sunt considerate îngrășăminte pentru sol sau sunt mâncate de insecte. Este destul de rezistent.
Pentru ca resturile agroalimentare să se transforme într-un ambalaj, acestea trec prin mai multe etape de prelucrare.
OLGA FIODOROV, inginer în industria alimentară: Aici avem două tipuri de biopolimeri naturali, care se adaugă în tot conținutul pentru a obține acest film biodegradabil. Acești biopolimeri se combină între ei și formează aria moleculară de care are nevoie acest film alimentar. Este folosit polimerul din alge de mare, deci este sută la sută natural și biodegradabil. În compoziția aceasta se adaugă pasta omogenă și o cantitate de apă. După, se toarnă în strat subțire, la nivel de câțiva microni, se usucă pe banda de uscare, după care obținem filmul alimentar. Și, ulterior, pungile de diferite forme și dimensiuni, după dorința clientului.
În Moldova, în 2024, au fost generate aproximativ 114 mii de tone de deșeuri, iar mai puțin de 7 mii de tone au fost recuperate. Pungile biodegradabile obținute din resturi agroalimentare ar putea astfel deveni o alternativă mai prietenoasă cu mediul.
