Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în Parlamentul European de la Strasbourg că Executivul european nu solicită eliminarea regulei unanimității din procesul de extindere al Uniunii Europene. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii privind strategia de extindere, care urmează să fie supusă, azi, votului în sesiunea plenară.
„Am auzit că unii dintre dumneavoastră au spus că Comisia Europeană cere abolirea unanimității. Nu este adevărat”, a afirmat Kos într-o dezbatere dedicată strategiei de extindere a Uniunii Europene.
Potrivit oficialului european, tratatele europene prevăd două momente în care este necesară unanimitatea statelor membre: acordarea statutului de țară candidată și finalizarea procesului de aderare.
„Nu cerem abolirea acestei reguli. Ea este prevăzută în tratate”, a spus comisarul.
Kos a precizat însă că, pe parcursul negocierilor de aderare, există numeroase decizii intermediare, aproximativ 150, care necesită în prezent unanimitate, iar Comisia consideră că aceste etape ar putea fi gestionate diferit pentru a evita blocajele.
În intervenția sa, comisarul european a subliniat că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit, dar că actuala metodologie, concepută în urmă cu aproximativ patru decenii, trebuie adaptată la noile realități geopolitice.
Kos a pledat pentru „reforme semnificative, decizii curajoase și mai rapide și o abordare strategică” a extinderii Uniunii Europene.
Oficialul a adăugat că Uniunea Europeană rămâne atractivă pentru statele din vecinătate, dând exemplul Islandei, care analizează posibilitatea organizării unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare.
„Uniunea Europeană rămâne atractivă. Islanda este un exemplu. Ne pregătim deja și vom vedea care va fi rezultatul referendumului. Ar însemna revenirea lor. Putem deveni mai puternici și putem face ceva bun chiar și în aceste vremuri dificile, în pofida celor care spun că este imposibil să facem ceva nou”, a declarat Kos.
Dezbaterea are loc în contextul votului asupra unei rezoluții privind strategia de extindere, programat în sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.
Potrivit proiectului de rezoluție care urmează să fi supus votului azi, extinderea este descrisă drept „un răspuns strategic la noua realitate geopolitică” generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și o investiție esențială pentru securitatea și stabilitatea Uniunii Europene.
Documentul mai subliniază că viitorul Ucrainei, Republicii Moldova și al statelor din Balcanii de Vest se află în Uniunea Europeană și avertizează că amânarea extinderii ar putea crea „zone gri geopolitice vulnerabile la influența actorilor ostili”. Deputații insistă că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merite, să fie reversibil și să nu accepte încălcări ale valorilor fundamentale ale Uniunii.
Pentru a evita blocajele politice din Consiliu, eurodeputații propun ca deciziile privind deschiderea și închiderea grupurilor și capitolelor individuale de negociere să fie luate prin vot cu majoritate calificată, nu prin unanimitate, în timp ce deciziile finale privind aderarea noilor state membre ar urma să rămână bazate pe acordul unanim al statelor membre.
