Anul trecut în Republica Moldova s-au înregistrat aproximativ 1.000 de dosare penale privind fraude online, iar valoarea prejudiciilor este de trei ori mai mare decât în anul 2023. Astăzi, de Ziua Siguranței pe Internet, specialiştii trag un semnal de alarmă şi spun că metodele infractorilor devin tot mai sofisticate. Ce facem pentru securizarea datelor personale aflăm din reportajul ce urmează.
Internetul ne oferă acces rapid la informații și servicii, dar, în același timp, poate deveni un teren periculos pentru cei mai puțin vigilenți. În ultimele luni, tot mai mulți utilizatori au observat o creștere a tentativelor de fraudă online.
„- V-a sunat vreo data cineva sau aţi primit vreun cod pe telefon?
- Da eu am avut o situaţie când fetei mele i-au sunat şi i-au spus să dea numărul la card. Eu i-am spus nu, mai întâi dă-i câteva întrebări, încearcă-l. Când a sunat după, s-a adeverit că era vorba de o escrocherie cu bani”.
„- Trebuie să fim la curent cu toate cazurile care cu părere de rău se întâmplă tot mai des. Desigur că închid internetul şi am de a face cu asemenea persoane.
- Aţi avut vreo situaţie în care cineva v-a telefonat?
- Am am avut de câteva ori. Era aceeași persoană pe care am cunoscut-o după voce.”
- Totuşi consider că suntem uşor influenţabili de internet şi tot ce se întâmplă pe reţelele de socializare.
- Cât de des vă securizaţi parolele pentru a fi în siguranţă pe internet?
- Ne străduim odată la jumătate de an.”
Conform datelor oferite de Inspectoratul Naţional de Investigaţii, în 2024 prejudiciile în urma fraudelor on-line au fost cele mai mari din ultima perioadă. Cel mai des cad în capcanele escrocilor informatici tinerii, dar şi persoanele în vârstă, care nu au prea multe cunoştinţe utilizarea internetului.
ANASTASIA PETCO şef secţia nr. 2, Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, INI: „În urma analizei situaţiei infracţionale la nivel naţional au fost înregistrate aproximativ 1.000 de cauze penale de fraude în mediul online. În urma aceste analize s-a stabilit un prejudiciu de aproximativ 120 de milioane de lei.”
Metodele folosite cel mai des de escrocii sunt apelarea telefonică prin intermediul aplicaţiilor Viber sau Whatsap, dar mesajele prin intermediul acestor aplicaţii sau pe email ori SMS. Pentru a sustrage bani din conturile bancare răufăcătorii cer datele personale.
ANASTASIA PETCO şef secţia nr. 2, Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, INI: „Cele mai populare fiind escrocheriile pe piaţa financiară, excrocherie privind apelurile telefonice de la angajaţii băncilor şi escrocherii privind vânzarea unor bunuri materiale atât nivel naţional, cât şi la nivel internațional. De cele mai multe ori escrocii publică anunţuri sponsorizate privind obţinerea unor mijloace financiare în termini rapizi. Astfel victimele fiind credule şi vrând mijloace financiare în plus cad în capăcana infractorilor.”
TEXT Specialiștii în securitate cibernetică spun că parole complexe, de la 8 la 10 caractere, ne pot ajuta să evităm fraudele online.
CRISTINA JOVMIR şef, Serviciul de Răspuns la Incidente, STISC: „A doua opţiune ar fi utilizarea platformelor sigure şi anume asigurarea că în browser sau la aplicații folosim terminalele HTTPS care asigură transportul securizat de informaţii şi criptează informaţiile date. Despre linkuri. Putem copia linkul fără al accesa şi să-l verificăm online prin virus total şi el automat te informează dacă linkul are caracterul de a fura date sau nu.”
Pentru a reduce numărul fraudelor pe internet, autorităţile urmează să lanseze o platformă online, unde pot fi raportate infracţiuni de acest tip. Totuşi, pentru a nu cădea în plasa escrocilor, utilizatorii sunt îndemnaţi să nu divulge datele personale sau datele cardului bancar persoanelor necunoscute, să-şi protejeze conturile cu autentificare mutiplă sau să folosească un email ce detectează automat mesajele spam.
