Uniunea subliniază că profesia de avocat este una independentă și autonomă, iar legislația națională nu prevede nicio formă de evaluare externă a avocaților. Introducerea unui asemenea mecanism ar reprezenta, potrivit instituției, „o ingerință directă în exercitarea liberă a profesiei și o încălcare a principiilor statului de drept și a dreptului constituțional la apărare”.

Declarațiile Maiei Sandu potrivit cărora „ar trebui făcut un vetting și avocaților, pentru că și ei trebuie să fie oameni onești și să-și demonstreze sursa veniturilor”, au fost catalogate de Uniune drept „inadmisibile și cu potențial de intimidare a corpului profesional”.

„Ideea vettingului pentru avocați a fost evocată și anterior, fără a fi prezentate motive sau temeiuri legale care să justifice o astfel de măsură. Din mesajul public al doamnei președintă se desprinde percepția că avocații ar participa la abuzuri și ar trebui verificați pentru onestitate – afirmații generale, fără suport faptic”, se arată în reacția Uniunii.

UARM amintește că, încă din iulie 2025, a cerut președinției să prezinte probe concrete privind acuzațiile potrivit cărora unii avocați ar influența ilegal decizii judecătorești sau ar face parte din grupări criminale. Până în prezent, instituția nu a primit niciun răspuns oficial.

Instituția atrage atenția că vettingul este o procedură excepțională aplicabilă doar persoanelor care exercită funcții publice – judecători, procurori sau membri ai CSM și CSP – în timp ce avocații nu reprezintă statul și își desfășoară activitatea în regim autonom, garantat de Constituție.

„Orice tentativă de control extern asupra profesiei constituie o ingerință în autonomia avocaturii și o amenințare la adresa dreptului la apărare. Astfel de practici ar apropia Republica Moldova de statele nedemocratice și ar pune în pericol parcursul său european”, avertizează Uniunea Avocaților.

Citește și: Cum îl apără președintele Uniunii Avocațiilor, Dorin Popescu, pe Alexandru Grosu, interpusul lui Șor

Nu este prima „tensiune” între Uniunea Avocaților și președinta Maia Sandu. Pe 15 iulie, avocații au inițiat un protest în semn de nemulțumire față de modificările aduse Legii cu privire la avocatură adoptate pe ultima sută de metri de fostul parlament. 

Potrivit Uniunii, amendamentele au fost aprobate fără consultarea profesiei și constituie o atingere gravă adusă independenței avocaților. În acest context, avocații i-au cerut șefei statului să nu promulge legea.

După mai bine de două săptămâni de grevă generală a avocaților, pe 29 iulie, Maia Sandu a decis să retrimită legea Parlamentului pentru reexaminare.

În Republica Moldova sunt înregistrați 2.045 de avocați cu drept de exercitare a profesiei.

Citește și: Greva avocaților: Figuri-cheie din UARM care lucrează pentru gruparea Șor

Avocații din R. Moldova au intrat în grevă de 10 zile, începând cu 15 iulie, fiind nemulțumiți de modificările la Legea avocaturii cu privire la noile reguli de constituire a organelor de conducere a Uniunii Avocaților din Republica Moldova. 

În timp ce greva și protestele reprezintă forme democratice de exprimare a nemulțumirii față de unele acțiuni ale statului, apar semne de întrebare cu privire la cine beneficiază de pe urma acestei manifestații, având în vedere că cei mai vocali avocați sunt afiliați cu gruparea criminală a condamnatului fugar Ilan Șor, potrivit Portalului Deschide.md. 

Contactat de TVR Moldova, președintele Uniunii Avocaților al Republicii Moldova, Dorin Popescu, a respins acuzațiile și a calificat aceste acuzații drept acțiuni prin care se încearcă compromiterea manifestației avocaților.