Fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, a pierdut în primă instanță procesul de defăimare intentat deputatului Adunării Populare a Găgăuziei, Serghei Cernev, după ce acesta a acuzat-o public, în timpul unei emisiuni televizate, că ar fi implicată în cheltuirea netransparentă a banilor publici în perioada pandemiei de COVID-19. Judecătoria Comrat a respins integral acțiunea civilă, concluzionând că afirmațiile contestate reprezintă, în mare parte, opinii și judecăți de valoare formulate într-o dezbatere de interes public și nu pot fi calificate drept defăimare.
Litigiul a fost inițiat după o emisiune difuzată pe 14 aprilie 2020 în cadrul căreia Serghei Cernev a comentat activitatea autorităților din UTA Găgăuzia în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Potrivit declarațiilor lui, în perioada pandemiei s-ar fi încercat „pur și simplu furtul banilor din buget", inclusiv prin raportarea unor cazuri false de COVID-19 și prin achiziții publice
În cererea de chemare în judecată, Irina Vlah a susținut că deputatul i-a lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională printr-o serie de afirmații pe care le-a calificat drept false și defăimătoare. Printre acestea se numără declarațiile potrivit cărora conducerea autonomiei „scoate bani din buget", că în Găgăuzia „are loc un furt al banilor publici", că „Irina Fiodorovna este membră a Guvernului și dacă este acoperită într-un asemenea furt, atunci nu mai avem Guvern", dar și afirmațiile potrivit cărora bașcanul „distruge sistematic Vulcăneștiul", iar Adunarea Populară ar fi devenit „o secție a Comitetului Executiv, care legalizează furtul acestuia".
Vlah a solicitat instanței constatarea caracterului defăimător al acestor afirmații, obligarea lui Serghei Cernev să prezinte scuze publice și să publice o dezmințire, precum și încasarea unui prejudiciu moral în valoare de 200.000 de lei. Examinând cauza, instanța a reținut că o parte din declarațiile contestate reprezintă opinii și evaluări politice formulate în cadrul unei dezbateri privind activitatea autorităților publice și utilizarea banilor publici.
Instanța a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința politicienilor și a persoanelor care exercită funcții publice, acestea fiind inevitabil supuse unui control mai riguros din partea societății și a presei.
Judecătorul a constatat că reclamanta nu a demonstrat caracterul fals al afirmațiilor contestate și nici existența tuturor elementelor necesare pentru angajarea răspunderii civile pentru defăimare. Totodată, instanța a apreciat că declarațiile lui Serghei Cernev au fost făcute în contextul unei dezbateri de interes public, iar exprimările utilizate constituie, în mare parte, judecăți de valoare care nu pot fi supuse probei veridicității.
Citește și: Irina Vlah, alături de persoane afiliate lui Șor, în lista de sancțiuni a CanadeiPrin urmare, Judecătoria Comrat a respins integral acțiunea depusă de Irina Vlah, inclusiv solicitările privind prezentarea scuzelor publice, publicarea unei dezmințiri și achitarea despăgubirilor morale.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termenul prevăzut de lege.
