Hajizadeh a fost sancționat de Uniunea Europeană în 2022 pentru că a supravegheat furnizarea de drone de tip Shahed de către Teheran către Rusia, pentru a fi utilizate în războiul său împotriva Ucrainei, care au devenit o componentă cheie a războiului Moscovei împotriva Ucrainei.

El a jucat un rol central în dezvoltarea capacităților Iranului în materie de drone și rachete, întâlnindu-se cu ministrul rus al Apărării de atunci, Serghei Șoigu, în 2023, pentru a prezenta armele iraniene.

Operațiunea israeliană a implicat 200 de aeronave și lansarea a 330 de muniții, vizând programul nuclear al țării și ucigând înalți oficiali militari.

Hajizadeh este cunoscut și pentru rolul său în doborârea din ianuarie 2020 a unui avion civil ucrainean, despre care Iranul a recunoscut ulterior că a fost doborât din greșeală pe fondul tensiunilor cu SUA. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au fost ucise.

Ministerul de Externe al Ucrainei a emis o declarație pe 13 iunie, exprimându-și îngrijorarea cu privire la consecințele operațiunii israeliene, dar a subliniat că „regimul iranian susține Rusia în războiul său ilegal de agresiune” și furnizează Moscovei „arme pentru a ucide ucraineni”.

Alături de Coreea de Nord, Iranul a fost un aliat cheie al Rusiei în timpul războiului său la scară largă împotriva Ucrainei, furnizând mii de drone de atac Shahed și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.

Dronele, ieftine și pline de explozibili, au devenit o armă centrală în atacurile aeriene ale Rusiei asupra Ucrainei de la introducerea lor la sfârșitul anului 2022.

Cunoscute pentru zborul pe distanțe lungi înainte de a se izbi de ținte, acestea sunt acum produse în masă de Rusia și lansate în valuri aproape nocturne pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană.

Atacul israelian a avut loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, precum și al negocierilor SUA cu Teheranul privind programul său nuclear. Administrația Trump a recunoscut că știa dinainte despre operațiune, dar a negat orice implicare.

Kievul a avertizat cu privire la potențialele repercusiuni globale ale atacului, menționând că instabilitatea regională ar putea avea un impact grav asupra securității internaționale și a piețelor financiare, în special a petrolului.

Prețurile țițeiului au crescut cu peste 10% în urma atacului, sporind veniturile Moscovei, a cărei economie se bazează în mare măsură pe exporturile de energie.

Rusia a condamnat atacurile Israelului ca fiind „agresiune neprovocată” și o încălcare a Cartei ONU.