Potrivit medicului, vertijul este o senzație falsă de mișcare, atunci când, în realitate, persoana nu se mișcă. Pacientul poate avea impresia că se rotește capul sau că se învârte camera. Medicul atrage însă atenția că vertijul trebuie diferențiat de simpla amețeală sau de senzația de instabilitate.

Una dintre cele mai frecvente forme este vertijul paroxistic pozițional benign. Acesta apare, de exemplu, atunci când persoana își schimbă poziția în pat sau își mișcă brusc capul. Senzația intensă de rotire durează, de regulă, 20-30 de secunde și apoi dispare. Această formă este cauzată de o disfuncție a aparatului vestibular.

Există însă și situații în care vertijul este persistent și este însoțit de greață și vărsături. În astfel de cazuri poate fi vorba despre un sindrom vestibular acut, care, cel mai frecvent, este cauzat de inflamația nervului vestibular.

Semnele de alarmă apar atunci când, pe lângă senzația de rotire, pacientul are slăbiciune sau amorțeală la nivelul mâinii ori piciorului, precum și vedere dublă. În aceste situații este necesară adresarea imediată la medic, deoarece simptomele pot indica o problemă vasculară.

Medicul explică faptul că echilibrul este asigurat prin interacțiunea dintre aparatul vestibular, vedere și receptorii aflați în mușchi, articulații și tendoane. Atunci când unul dintre aceste sisteme nu funcționează corespunzător, creierul poate primi semnale contradictorii, ceea ce duce la apariția senzației de vertij.

În cazul vertijului pozițional, problema poate apărea atunci când mici cristale din aparatul vestibular ajung într-unul dintre canalele semicirculare și perturbă semnalele transmise către creier.

Pentru prevenirea unor forme de vertij periferic, medicul recomandă un stil de viață activ, alimentație corectă și un consum suficient de apă. De asemenea, aparatul vestibular poate fi antrenat prin anumite exerciții.

În ceea ce privește tratamentul, acesta depinde de cauza vertijului. În cazul vertijului pozițional pot fi efectuate anumite manevre prin care cristalele deplasate sunt readuse la locul lor. Dacă este vorba despre un proces inflamator sau infecțios, se tratează cauza și pot fi administrate medicamente pentru reducerea răspunsului inflamator.

Pavel Gavriliuc recomandă evitarea automedicației, deoarece unele medicamente pot masca simptomele care reprezintă semnale de alarmă. În cazul apariției slăbiciunii, amorțelii, dificultăților de vorbire sau vederii duble, este nevoie de intervenție medicală urgentă. Dacă există suspiciunea unui accident vascular cerebral, tratamentul se face în condiții de spital, iar timpul este esențial.