MAE a declarat vineri persona non grata un diplomat de la Ambasada Rusiei de la București, „pentru activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”. 

În replică, Ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va da un răspuns adecvat”.

Anterior, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în România a fost convocat la Ministerul de Externe al României, unde i-a fost comunicată decizia de declarare a diplomatului rus persona non grata. 

Decizia MAE vine în contextul în care un cetăţean român a fost arestat preventiv, el fiind acuzat de procurorii DIICOT de infracţiunea de trădare, după ce a trimis la Ambasada Rusiei de la Bucureşti imagini cu obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate lângă Tulcea, dar şi imagini cu un convoi militar care se deplasa spre Ucraina. 

„Din probatoriul administrat în cauză a reieşit că, începând cu anul 2022, acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informaţii cu caracter militar şi efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă şi deplasarea personalului în zona de graniţă cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomaţi din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti. În urma percheziţiilor domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate mai multe mijloace de probă”, a transmis DIICOT, printr-un comunicat de presă.

Reţinerea cetăţeanului român este menţionată de semioficiosul Izvestia în contextul expulzării diplomatului rus din România. 

În aprilie, preşedintele rus Vladimir Putin a numit un nou ambasador al Federaţiei Ruse în România în persoana lui Vladimir Lipaev, care l-a înlocuit pe Valeri Kuzmin.

Portalul proguvernamental RBC aminteşte, în acest context, că România a expulzat un diplomat rus şi în august 2022. La fel ca şi atunci, nici acum nu este dat publicităţii numele diplomatului expulzat. Portalul rusesc mai afirmă că Bucureştiul nu a indicat motivul exact care a stat la baza deciziei sale de a-l expulza pe angajatul misiunii diplomatice ruse, notează Agerpres.  

Referitor la Convenţia de la Viena evocată de diplomaţia română, RBC reţine doar că acest document constă din 53 de articole şi descrie acordurile internaţionale privind normele şi privilegiile activităţii lucrătorilor diplomatici în ţările care au semnat acordul. 

Acelaşi portal evocă în context că la 14 martie Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Moscovei să restituie Bucureştiului partea rămasă din patrimoniul naţional al României (91,5 tone de aur pur, obiecte culturale şi arhive istorice), care a fost trimisă Rusiei ţariste spre depozitare în 1916 şi 1917 „pentru a o proteja de distrugere în timpul Primului Război Mondial”. 

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a calificat declaraţiile părţii europene drept „curată obrăznicie” şi a adăugat că UE „a furat 300 de miliarde de dolari Rusiei”, potrivit RBC. Medvedev se referea la activele ruseşti îngheţate de Occident după invazia pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022 în Ucraina. 

În ultimele două luni, ca răspuns la expulzarea diplomaţilor săi, Rusia a luat decizii similare în privinţa mai mult diplomaţi străini, mai adaugă media citate.