Timp de două zile, Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău este centrul culturii vinicole moldovenești. Orașul și-a schimbat ritmul cotidian pentru a deveni cea mai mare cramă în aer liber din regiune. Pentru a marca un sfert de secol de tradiție vinicolă, peste 110 producători de vin s-au reunit sub umbrela brandului de țară „Vinul Moldovei. Uimitor de bun”.
În centrul Chișinăului sunt așteptați iubitori ai vinului moldovenesc din țară și de peste hotare, pentru a celebra vinul de calitate și tradiția vinicolă care definește Republica Moldova. Lansată în 2002, cu doar 50 de producători, sărbătoarea a crescut de la an la an. Înregistrarea unui nou record mondial, masterclassurile și Școala Vinului se numără printre surprizele pregătite de organizatori.
Despre povestea vinului moldovenesc, de la producția de masă din perioada sovietică până la recunoașterea internațională de astăzi, despre marile provocări și despre cum a devenit vinul cartea de vizită a Republicii Moldova aflăm în reportajul următor.
În perioada sovietică, Republica Moldova era recunoscută drept principala podgorie a imperiului. Cea mai mare parte a producției pleca în vrac spre marile orașe sovietice, unde era îmbuteliată sub branduri generice sau utilizată pentru producția de masă.
În ultimii 20 de ani, exporturile producției vitivinicole a Republicii Moldova au cunoscut o schimbare profundă. Dacă în 2006 exportul era bazat pe volume mari și concentrat pe piețele tradiționale, adică în fostul spațiu CSI, în 2026 vedem o trecere către un model diversificat geografic, orientat către statele UE și către o valoare mai ridicată a produselor comercializate.
În primele opt luni ale anului 2006, Republica Moldova a exportat aproape 100 de milioane de litri, în valoare totală de 107 milioane de dolari. În aceeași perioadă a anului 2026, volumul exporturilor a fost de 68 de milioane de litri, însă valoarea acestora a crescut la peste 129 de milioane de dolari. Volumul s-a redus cu 31%, dar valoarea a crescut cu peste 20%.
Un moment de referință pentru sectorul vitivinicol îl reprezintă anul 2013, odată cu lansarea brandului de țară „Vinul Moldovei. Uimitor de bun”, care reunește și promovează industria vitivinicolă și toți producătorii de vinuri din Republica Moldova.
O serie de provocări, precum embargourile rusești din 2006, 2010 și 2013, acesta din urmă fiind valabil și în prezent, au fost devastatoare. Nașterea brandului național a unificat toți producătorii sub o singură identitate vizuală de calitate. Totodată, a marcat trecerea de la producția industrială de vin în vrac, orientată spre Est, către vinurile îmbuteliate premium, competitive pe plan mondial.
„Când vorbim despre vinul Moldovei, vorbim despre o carte de vizită pentru Republica Moldova și acest lucru nu este un mit. Acest brand, această carte de vizită s-a construit de-a lungul mai multor ani. A fost influențat și de factori plăcuți, care, în final, au făcut ca sectorul să demonstreze reziliență și să devină acel vin al Moldovei, la început o «Legendă Vie», după care «Uimitor de Bun». Și anul acesta celebrăm un sfert de secol de renaștere, de modernizare și de afirmare globală a sectorului vitivinicol național”, ANDRIAN DIGOLEAN, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Dacă în urmă cu 13 ani majoritatea vinurilor ajungeau în Federația Rusă, strategiile începute în 2013 au permis ca, astăzi, Republica Moldova să exporte aproape 85% din vinul pe care îl produce. Peste 60% din vinurile moldovenești ajung pe piața Uniunii Europene. Vinul ajunge astăzi pe mesele oamenilor din 70 de țări.
În anul 2006, piețele CSI absorbeau aproape 64% din volumul total. În schimb, în 2026, ponderea acestora s-a redus cu aproape jumătate. Se remarcă însă o creștere semnificativă a exportului către Europa, care a ajuns la peste 48% din volum.
În 2026, principalele destinații după valoarea exporturilor sunt Belarus, Ucraina și România, urmate de Polonia, Nigeria, Cehia și Olanda. Se remarcă dezvoltarea unor piețe care anterior aveau o prezență redusă sau chiar inexistentă în structura exporturilor moldovenești.
„Uniunea Europeană a devenit partenerul numărul unu. Acum noi deja exportăm peste 60% din toate vinurile noastre în Uniunea Europeană. Totodată, China nu mai este de mult nici în topul celor cinci piețe. China a plantat în această perioadă foarte multe suprafețe de viță-de-vie. A scăzut și consumul pe piața chineză, inclusiv din cauza impactului COVID-19. Piața Chinei nu mai este. În schimb, a crescut, comparativ cu zece ani în urmă, când practic continentul african nu reprezenta niciun procent din totalul exporturilor. Acum deja este la 8% din totalul exporturilor și crește. Și asta este îmbucurător. Putem să spunem că, din punct de vedere geografic, s-au schimbat piețele noastre, s-au schimbat exporturile și volumele”, ȘTEFAN IAMANDI, director, Oficiul Național al Viei și Vinului.
Un rol esențial îl au cramele din Republica Moldova pentru păstrarea tradițiilor vinicole. Ele contribuie semnificativ la PIB, la exportul pe piețele internaționale, cât și la promovarea turismului. Republica Moldova are peste 260 de crame înregistrate, care includ atât complexe subterane, cât și producători mici.
„Noi suntem promotorii soiurilor noastre basarabene. Suntem printre primele vinării care au vinificat Viorica, de exemplu. La moment, este, de fapt, locomotiva vinificației din Republica Moldova. Este un vin solicitat atât la export, cât și pe piața locală. Am redescoperit un soi roșu, nou, Codrinschi. Noi, ca microvinificație sau vinărie artizanală, optăm pentru soiuri autentice și pentru produse locale. Ne străduim să facem un produs cât mai sustenabil, aici, în țară”, VLADA BALICA, manager de vinărie.
„Noi suntem competitivi pe plan internațional cu țări precum Spania, Franța și Italia. Suntem percepuți ca un concurent serios, demn de a fi luat în vizor. În primele șapte luni ale anului 2026, am reușit să exportăm în 65 de țări de pe întreg mapamondul. Și este îmbucurător faptul că 59% din vinuri sunt vinuri îmbuteliate, iar aici mă refer la toate categoriile. Noi ne dorim să vindem vinuri cu valoare adăugată înaltă. De când exportăm, vinurile noastre au fost degustate în peste 95 de țări”, ANDRIAN DIGOLEAN, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
De-a lungul timpului, vinul moldovenesc a fost și cel mai puternic motor de atracție pentru turiștii străini și locali. Mii de turiști vizitează anual cramele din Republica Moldova și află mai multe despre vin și originea sa. Vinăriile din Moldova nu mai sunt simple spații de producție. Ele au devenit destinații de vacanță complete.
„Vinul în Republica Moldova, fiind ceea ce ne reprezintă, mai ales în preajma Zilei Vinului, atrage tot mai mulți turiști, dar și oamenii noștri. Devine totuși mai popular și pentru concetățeni. Fiind un complex foarte mare, oferim degustări gratuite, ca oamenii să înțeleagă ce vor să cumpere, mai ales cei care vin pentru prima dată la vinărie. Sunt degustări de tulburel, specific pentru această perioadă a anului. Avem căsuțe de cazare, unde oamenii pot sta în timpul sărbătorilor. Avem multe activități care ne reprezintă ca vinărie”, DAVID COVALI, ghid turistic la o vinărie.
„Turismul vitivinicol este unul dintre cele mai căutate și cunoscute, pentru că suntem o țară vinicolă. Peste 80% din vinurile noastre se exportă. Avem cu ce ne mândri și participăm la cele mai importante concursuri mondiale, unde prezentăm vinurile și spumantele noastre și obținem locuri de top. Evident că asta atrage. Dar este puțin să-l atragi pe turist doar cu vinurile. Noi suntem conștienți că trebuie să-i oferim cât mai multă experiență și să-l reținem cât mai mult”, ANA SANDRA, director, Oficiul Național al Turismului.
Mihai este originar din România, însă de peste 25 de ani este stabilit în Canada. Împreună cu un grup, vizitează în aceste zile cele mai cunoscute crame moldovenești.
„Mi se pare o experiență autentică, o combinație foarte axată pe tradițional, dar și pe inovație. Sunt niște vinuri care, de la primul pahar, te cuceresc. În Canada, am avut plăcerea și onoarea să participăm la mai multe evenimente unde vinurile moldovenești sunt prezente. Iar acolo consumatorul este foarte curios. Îndată ce gustă vinurile, este satisfăcut și vrea să le mai guste, să descopere și bucatele, și tradițiile moldovenești”, MIHAI POPESCU, turist.
„Sunt pentru a zecea oară în Republica Moldova. Iubesc această țară. Îmi plac foarte mult vinurile și mâncarea voastră. Vinurile moldovenești sunt într-adevăr grozave. Îmi plac vinurile și calitatea lor. Devin tot mai bune în fiecare an”, CHAN JUN PARK, turist.
Timp de două zile, Chișinăul este în sărbătoare. Sute de oameni au luat cu asalt Piața Marii Adunări Naționale încă din prima zi a celei de-a 25-a ediții a Zilei Naționale a Vinului. Localnici și vizitatori din toată lumea degustă licorile produse de vinificatorii basarabeni.
Pentru mulți, acest eveniment este o ocazie să descopere povestea din spatele vinului: tradițiile transmise din generație în generație, pasiunea vinificatorilor și inovațiile care duc Republica Moldova pe harta mondială a vinului.
Prima ediție a Zilei Naționale a Vinului a fost în 2002 și a reunit peste 50 de producători. De atunci, sărbătoarea s-a transformat într-o platformă națională de promovare a vinului, a culturii și a Republicii Moldova ca destinație vitivinicolă.
„Mesajul nostru de bază era să transformăm Ziua Vinului nu în două zile, ci într-o săptămână a vinului, pentru a atrage cât mai mulți turiști și vizitatori. Este o sărbătoare în care numărul vizitatorilor este atât de mare, încât două zile sunt prea puține pentru a vedea și a descoperi Republica Moldova. Și nu doar sectorul vitivinicol, ci și cultura noastră, muzeele noastre și bucatele noastre, evident”, ȘTEFAN IAMANDI, director, Oficiul Național al Viei și Vinului.
„Industria vinului este, de fapt, la intersecția mai multor industrii și contribuie la dezvoltarea economică. Este un sector foarte important, în special în condițiile aderării la Uniunea Europeană, unde noi ne dorim să avem un produs competitiv, un produs care aduce valoare adăugată, dar și unul care să fie pe masa europenilor, mai ales din perspectiva noilor soiuri pe care le dezvoltăm în Republica Moldova și care sunt rezistente la condițiile climatice”, EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.
În premieră, în acest an, 17 locații și rețele HoReCa din țară s-au alăturat oficial ediției aniversare. Restaurantele au pregătit meniuri speciale, degustări cu vinuri locale și întâlniri cu somelieri renumiți. Rezervările s-au făcut cu mult timp înainte, iar localurile sunt pline.
„Era și firesc să fim parteneri la un astfel de proiect, pentru că vinul, fără un restaurant moldovenesc, nu ne definește. În restaurantul nostru se servesc doar vinuri moldovenești. Ar fi firesc să le promovăm. Să facem parte dintr-un asemenea program de anvergură este o onoare pentru noi. Trebuie să promovăm mai ales soiurile autentice moldovenești: Fetească Neagră, Rară Neagră, Viorica, Floricica. Peste 40 de soiuri sunt ale noastre. Dar vinul la noi este exclusiv moldovenesc”, IURIE NUCARU, administrator de restaurant.
Ziua Națională a Vinului, care a devenit deja o tradiție în Republica Moldova, este o ocazie unică de a promova țara ca destinație vinicolă de top. Sărbătoarea atrage anual mii de turiști din toate colțurile lumii, experți internaționali din domeniu, dar și iubitori ai vinurilor de calitate.
La ediția din acest an, organizatorii estimează că vor participa 200 de mii de vizitatori, dintre care 30 de mii sunt străini.
