Organizatoarea spune că pusul murăturilor pe iarnă este o tradiție veche, specifică satelor moldovenești, iar ideea clăcii a venit din dorința de a reînvia obiceiul de a lucra împreună, ca odinioară, când oamenii din sat se adunau la muncile gospodărești.

Participantele la eveniment spun că au deprins acest meșteșug din copilărie, de la părinți și bunici. Pentru ele, murăturile nu sunt doar o rezervă pentru iarnă, ci și o legătură cu tradițiile familiei.

Metoda folosită este cea clasică, de fermentare în saramură, considerată cea mai naturală și sănătoasă.

Potrivit Tatianei Ghilețchi, pentru reușita procesului este nevoie de ingrediente simple, dar alese cu grijă: sare grunjoasă, mărar, țelină, usturoi și, la dorință, ardei iute. Totul se așază atent în borcane curate, apoi se acoperă cu saramură — câte trei linguri de sare la un borcan de trei litri.

În timp ce femeile aranjau legumele în borcane, micile gospodine din sat, Eva, Beatricia și Emilia, le urmau exemplul, învățând cum se taie corect roșiile, usturoiul și alte legume. Fetițele spun că le place să ajute mamele acasă și că vor continua tradiția de a pregăti murături în fiecare toamnă.

Printre legumele preferate de pus la murat se numără castraveții, roșiile, conopida și gogoșarii, dar gospodinele din Onițcani au adus și rețete mai speciale — vinete și ardei umpluți cu varză, preparate după obiceiuri transmise din generație în generație.

Localnicii spun că murăturile nu lipsesc de la mesele de sărbătoare și se servesc adesea alături de cartofi prăjiți sau plăcinte coapte. Pe lângă gustul autentic, ele sunt apreciate și pentru beneficiile asupra sănătății, datorită vitaminelor păstrate în timpul fermentării și efectului pozitiv asupra digestiei.