Potrivit avocatului Sergiu Munteanu, noile prevederi se încadrează într-un articol penal introdus recent, care definește „actul de persecuție”. Pentru ca o faptă să fie sancționată, aceasta trebuie să fie repetată, sistematică și să provoace victimei o stare de teamă care îi afectează comportamentul.

„Persecuția trebuie să fie constantă și să creeze stări de frică ce modifică viața persoanei”, a explicat avocatul.

În prima etapă, autoritățile pot aplica avertismente celor care recurg la violență digitală. Totuși, în cazul în care abuzurile continuă sau au consecințe grave asupra victimei, sancțiunile devin mult mai dure. Legea prevede amenzi între 25.000 și 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității între 120 și 240 de ore sau chiar pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani.

Specialiștii atrag atenția că astfel de comportamente nu trebuie tolerate, iar victimele sunt încurajate să le raporteze imediat. De multe ori, agresorii încearcă să inducă sentimente de rușine sau vinovăție pentru a împiedica sesizarea autorităților.

În ceea ce privește minorii sub 14 ani, aceștia nu pot fi trași la răspundere penală pentru această infracțiune, însă pot fi sancționați contravențional în caz de injurii sau amenințări.

Autoritățile recomandă persoanelor hărțuite să păstreze dovezile – mesaje, înregistrări sau capturi de ecran – și să depună plângeri la poliție sau procuratură. Documentarea corectă a abuzului este esențială pentru ca ancheta să aibă rezultate.

Noua lege vine în contextul în care hărțuirea online a devenit una dintre cele mai răspândite forme de abuz la nivel global, iar autoritățile încearcă să ofere instrumente mai eficiente de protecție pentru cetățeni.