Republica Moldova este primul stat candidat la UE care va avea acces la Rezerva de Securitate Cibernetică Europeană. În perspectiva alegerilor din toamnă, într-o perioadă marcată de intensificarea ameninţărilor hibride, experții de la Bruxelles vor putea interveni direct pentru a proteja sistemele statului, de la baze de date guvernamentale, până la infrastructuri critice. Acordul a fost deja ratificat de Parlamentul de la Chișinău și urmează să fie pus în aplicare.
Acordul prin care Republica Moldova va avea posibilitatea să apeleze la specialiști și instrumente de securitate cibernetică la nivel european, vine la aproape două luni după ce preşeditele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Consiliului Suprem de Securitate să identifice măsuri pentru a proteja infrastructura IT a ţării.
CRISTINA GHERASIMOV vicepremier pentru Integrare Europeană: Rezerva de Securitate Cibernetică este o iniţiativă nouă a UE prin care statele membre o să aibă posibilitate să solicite ajutor în situaţii de criză, la necessitate anumitor companii certificate în sectorul privat pentru a le ajuta să răspundă imediata celor crize şi provocări cu care se confruntă. Fie atacuri cibernetice, fie alte tipuri de atacuri hibride.
Pe lângă sprijinul tehnic, acest mecanism permite şi accesul la fonduri europene pentru Republica Moldova. Iar semnarea acordului a fost necesară în contextul în care multe servicii publice sunt digitalizate, spun reprezentanţii Ministerului Economiei şi Digitalizării de la Chişinău.
MICHELLE ILIEV secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării: Avem peste 70 la sută din serviciile către business şi 50 la sută de servicii către cetăţeni acre sunt în format digital şi asta înseamnă inclusiv un risc pentru ţară. Acest suport vine prin echipe tehnice care de la distanţă ne pot ajuta să prevenim un atac sau să recuperăm datele în cazul în care există deja un atac şi au fost anumite scurgeri.
Tana Foarfă, directorul Centrului de Expertiză Europeană, spune că accesul la Rezerva de Securitate Cibernetică a Uniunii Europene vine într-un moment cheie în care țara se pregătește pentru alegeri parlamentare, iar riscurile legate de dezinformare, atacuri cibernetice și interferențe externe sunt tot mai mari.
TANA FOARFĂ director, Centrul de Expertiză Europeană: În contextul actual în care vom avea alegeri în curând şi este clar deja că dezinformările circulă de la o zi la alta. Această securitate cibernetică vine în scopul de a promova informația şi tot ce înseamnă sigură şi ar putea să ajungă pe canele cat mai mari. Doi, de a identifica şi destructura astfel de rețele, de exemplu trusturi de presă care face aceste lucruri, reţele sau multiplicatori de conturi cum a fost şi în cazul României sau elemente de atacuri cu ţinta spre persoanele vulnerabile, aici se poate interveni.
Programul Europa Digitală 2021–2027 are un buget de peste şapte miliarde de euro și oferă finanțare pentru proiecte care vizează inteligența artificială, competențele digitale avansate, precum și securitatea cibernetică.
REDACTOR: NADIA MIHUŢĂ
