21 de orașe, inclusiv Roma, Milano, Napoli și Veneția, sunt sub cod roșu de caniculă. Spitalele au raportat o creștere de 10 % a cazurilor de insolație, iar autoritățile au deschis centre climatizate pentru vârstnici.

În Portugalia, două treimi din teritoriu sunt în alertă de risc de incendii, cu Lisabona îndreptându-se spre 43 °C, potrivit TVR Info. În Franța, 73 de departamente sunt sub alertă portocalie, fiind estimate maxime de până la 43 °C, iar temerile cresc privind un val de căldură extremă, așteptat marți sau miercuri.

În aceste condiții, Italia oferă piscine gratuite pentru seniori, refugii climatice la Bologna și dezumidificatoare la Ancona. În Veneția și Roma, muzeele climatizate devin sanctuare anti-căldură. Totodată, turismul suferă: vizitele la Colosseum sunt anulate, iar ambulanțele sunt dispuse strategic în orașele aglomerate.

De vină este așa-numitul heat dome – un sistem de înaltă presiune care blochează masele de aer cald deasupra unei regiuni pentru mai multe zile sau chiar săptămâni. Acest „capac atmosferic”:

• comprimă aerul de la suprafață, ceea ce duce la încălzirea sa suplimentară,
• împiedică circulația fronturilor reci,
• face ca nopțile să rămână foarte calde, afectând sănătatea umană și agricolă.

Un astfel de dom de căldură afectează în prezent Peninsula Iberică, sudul Franței și Italia, provocând un efect de „cuptor închis” asupra regiunii.

În orașele mari precum Roma, Milano, Paris sau Madrid, căldura este și mai intensă din cauza materialelor de construcție (beton, asfalt) care absorb și păstrează căldura zile întregi. Lipsa vegetației și ventilarea redusă duc la:

• diferențe de 5–7 °C între zonele urbane și cele rurale,
• nopți tropicale fără răcire,
• un risc crescut pentru populațiile vulnerabile (vârstnici, bolnavi cronici, persoane fără adăpost).

Valurile de căldură persistente sunt alimentate și de modificarea curenților atmosferici la scară largă, în special a jet stream-ului – o bandă de vânturi puternice care influențează vremea în emisfera nordică. Pe fondul topirii calotei arctice, jet stream-ul devine:

• mai lent,
• mai ondulat,
• capabil să „blocheze” sisteme de presiune înaltă (precum cel actual din sudul Europei), care rămân staționare zile sau chiar săptămâni.

Așadar, canicula extremă din sudul Europei nu mai este o excepție, ci un simptom clar al unei planete în dezechilibru climatic. Specialiștii avertizează că, fără acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor și adaptare urbană, valuri de căldură precum cel din 2025 vor deveni normă, nu excepție.