Potrivit lui Constantin Șchiopu, disciplina Limba și literatura română trebuie privită prin prisma celor două componente ale sale: limba, inclusiv gramatica și comunicarea, și literatura.

Profesorul susține că noul curriculum pune accent pe funcțiile formativă, informativă, aplicativă, orientativă și integrativă, însă omite o funcție esențială a literaturii - cea estetică și hedonistă.

„De ce noi citim o carte? Voi de ce mergeți la teatru? Sau eu de ce merg la teatru? În primul rând, pentru experiență estetică, pentru plăcerea lecturii eu citesc o carte", a explicat Constantin Șchiopu.

În opinia sa, lipsa acestei funcții din noul curriculum riscă să transforme literatura într-un instrument educativ, similar modului în care era abordată în perioada sovietică.

„Literatura trebuia să formeze constructorii comunismului, să formeze, să educe anumite sentimente, dragoste de patrie, de muncă, prietenia popoarelor și așa mai departe", a spus profesorul.

Profesorul universitar pune sub semnul întrebării și caracterul inovator atribuit noului document curricular. Autorii curriculumului susțin că acesta aduce o serie de elemente noi, inclusiv educația pentru cetățenie globală, competențe digitale și media, egalitate, incluziune, pace și valori.

Constantin Șchiopu consideră însă că aceste elemente se regăseau și în variantele anterioare ale curriculumului.

„Pentru că și curriculumul din 2020 și curriculumul din 2010 militează sau pune accent pe educația pentru valori, pentru pace, pentru incluziune, educație digitală, antreprenorială și așa mai departe", a afirmat acesta.

Profesorul contestă și afirmația că noul curriculum ar face trecerea de la transmiterea pasivă a conținuturilor la un model centrat pe competențe. Potrivit lui Șchiopu, această schimbare s-a produs deja în reformele curriculare anterioare.

„Din 2010 am trecut la competențe. Nu mai punem accent pe transmitere de informații, dar pe formare de competențe", a explicat profesorul.

Noul curriculum acordă o atenție mai mare și textelor non-literare. Profesorul universitar spune că acestea pot avea un rol important în procesul educațional, însă nu ar trebui să ia din spațiul destinat literaturii artistice.

„Eu militez pentru includerea unor texte non-literare, dar nu în detrimentul literaturii", a declarat Șchiopu.

Acesta consideră că elevii pot studia comparativ texte literare și non-literare, însă atrage atenția că obiectul disciplinei este și literatura ca formă de artă.

„Noi aici studiem literatura artistică, literatura ca artă", a subliniat profesorul.

Una dintre cele mai dure critici formulate de Constantin Șchiopu vizează lista de autori propusă în noul curriculum. Profesorul spune că nu este clară diferența dintre lista „recomandată" și cea "suplimentară" și susține că includerea unui număr mare de autori nu garantează că operele acestora vor ajunge efectiv să fie studiate în școli.

„Eu m-am îngrozit când am văzut ce listă este prezentată", a declarat acesta.

Potrivit lui Șchiopu, includerea unui autor în curriculum nu înseamnă automat că elevii îi vor studia operele. Decizia finală ar urma să aparțină autorilor manualelor, care trebuie să țină cont de mai multe criterii, inclusiv de valoarea estetică și accesibilitatea textelor.

„Literatura în școală se studiază în bază nu de conținuturi, se studiază în bază de competențe și până la urmă decide autorul de manual pe cine și ce operă să includă în manualul său", a explicat profesorul.

Constantin Șchiopu a criticat și ceea ce consideră a fi o tendință de accentuare a „regionalismului literar", prin includerea unui număr tot mai mare de autori basarabeni în detrimentul scriitorilor din România.

Profesorul a făcut trimitere la experiența sa de elaborare a primului manual de literatură română în grafie latină, în 1992, despre care spune că urmărea integrarea literaturii din Basarabia în literatura română.

"Din 1997, câte puțin, câte puțin, au început să dispară scriitori din partea de dincolo de Prut și să apară tot mai mulți scriitori basarabeni", a afirmat el.

În opinia profesorului, această tendință este una „păguboasă" pentru educația literară și riscă să izoleze literatura din Republica Moldova de contextul mai larg al literaturii române.

„Iarăși noi ne rupem de marea literatură română și mie îmi este dureros", a spus Constantin Șchiopu.