Reunificarea Republicii Moldova cu România rămâne un subiect deschis, a cărui decizie aparține cetățenilor, în timp ce Chișinăul își concentrează eforturile asupra obiectivului de semnare a tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028, a declarat președinta Maia Sandu, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, la Chișinău, în marja Moldova Security Forum.
„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, spune Maia Sandu.
Unele dintre obstacolele care însoțesc acest parcurs, de la prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria până la atacurile hibride și războiul cognitiv purtat de Moscova, sunt văzute de președinta Republicii Moldova ca fiind rezolvate și împreună cu partenerii din Uniunea Europeană.
„Sunt sigură că o să reușim să identificăm, împreună cu partenerii din instituțiile europene, o formulă care să nu tergiverseze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, subliniază președinta țării, cu referire la dosarul transnistrean și procesul de reintegrare.
Într-un context regional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încălcări ale spațiului aerian moldovean, Maia Sandu avertizează că neutralitatea constituțională „nu este și nu a fost niciodată un scut” și subliniază că România este „un partener foarte important pentru Republica Moldova și în domeniul apărării”.
Ea explică de viitorul european al țării este esențial atât pentru securitate, cât și pentru consolidarea democrației, și vorbește despre reformele dificile, presiunile economice și eforturile Rusiei de a submina încrederea cetățenilor în instituții.
„Republica Moldova o văd în Uniunea Europeană”, afirmă președinta, care spune că este pregătită să își ajute țara și după încheierea mandatului pentru ca obiectivul aderării să devină realitate.
Întrebată fiind cum și-ar imagina coperta unor memorii post-prezidențiale, Maia Sandu spune că nu s-a gândit încă la acest lucru, dar subliniază că dificultățile exercitării puterii trebuie privite în perspectiva războiului din Ucraina.
„Cred că nu putem să ne plângem de cât de greu se fac lucrurile astăzi sau de cât de greu este să fii într-o poziție de răspundere astăzi, pentru că, de fiecare dată, ne uităm spre Kiev și ne uităm spre oamenii din Ucraina și înțelegem că noi suntem mult mai privilegiați pentru că avem pace, iar această pace o datorăm ucrainenilor, în mare măsură”, afirmă ea.
