Pentru unii, donarea de organe înseamnă sfârșitul unei vieți, pentru alții, șansa de a o lua de la capăt. În Republica Moldova, zeci de pacienți așteaptă un transplant care le-ar putea salva viața. În perioada 7-11 octombrie marcăm Ziua europeană a donării și transplantului de organe, o zi care reamintește gestul profund uman care face diferența dintre disperare și speranță.
Gheorghe Ciobanu suferea de hepatita B încă din tinerețe. În timpul pandemiei de COVID-19, a ajuns la spital iar medicii i-au dat o veste care i-a schimbat viața. Pentru a supraviețui, avea nevoie de un transplant de ficat. Organul primit de la un donator aflat în moarte cerebrală i-a oferit șansa de a trăi.
GHEORGHE CIOBANU, pacient: Eu aveam fix 60 de ani. Nu mă așteptam la nimic. Mai mult, aveam o speranță și eram plin de putere că o să fie totul bine, dar, având hepatita B, s-a adăugat și hepatita delta. Aici numai medicii știu că e posibil să se adauge și hepatita delta. Acesta e donator din moarte cerebrală, se numește. Nu îl știm, cu toate că de mult timp aș vrea să știu, dar m-am săturat... Nu mi s-a spus și gata.
Pentru alți pacienți, transplantul a însemnat revenirea la o viață normală, după ani de suferință.
În Republica Moldova, transplanturile sunt finanțate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. În primele nouă luni ale anului 2026, au fost realizate 86 de intervenții, pentru care au fost alocate 12,5 milioane de lei. Dintre acestea, șapte au fost transplanturi de ficat, zece de rinichi, zece de cornee, iar 54 de membrană amniotică pe suprafața oculară. A fost efectuat și un transplant de scleră, iar în patru cazuri au fost realizate prelevări de la donatori vii. Intervențiile sunt efectuate la Spitalul Clinic Republican "Timofei Moșneaga" și la Spitalul Clinic Municipal "Sfânta Treime".
În spatele acestor cifre sunt însă și pacienți care continuă să aștepte. Numărul donatorilor rămâne insuficient, iar compatibilitatea dintre organ și pacient poate influența durata așteptării.
GRIGORE ROMANCIUC, directorul Agenţiei de Transplant: este necesar să avem mai mulţi donatori, aceasta este o problemă şi evenimentul din ziua de azi are ca scop promovarea donării şi în această ordine de idei ar fi foarte bine ca să fie un accept al societăţii. La moment noi avem aproximativ 39 de pacienţi înscrişi pentru listele deaşteptare pentru transplantul renal şi 67 pentru transplantul hepatic.
O altă provocare este reticența unor familii de a accepta donarea organelor după decesul unei persoane apropiate. Ministerul Sănătății și Agenția de Transplant lucrează la modernizarea sistemului național de transplant. În ultimii ani, au fost aprobate reguli privind schimbul internațional de organe, țesuturi și celule, a fost lansat Sistemul informațional "Transplant" și au fost consolidate mecanismele de monitorizare și trasabilitate a organelor.
AURELIA TRIŞITILOVA, vicedirector Agenţia de Transplant: Cea mai mare provocare a noastră este regulamentul SOHO a UE care defapt prevede abrogarea la ceea ce avem acum şi formarea, elaborarea unui concept nou, a unei legi cu privire la substanţele de origine umană, pe acest domeniu este foarte mult de lucru. Vă spun că totul începe de la concept, cea mai mare problemă Avem două echipe de transplant, avem specialişti foarte bine în domeniu pregătiţi, dar avem reticenţă sin partea rudelor.
Pentru 2026, în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost prevăzute 16,6 milioane de lei pentru realizarea a 132 de transplanturi. Cel mai costisitor este transplantul hepatic, procedură care depășește un milion de lei.
