Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care 20 noiembrie 2025 a fost declarată zi de doliu național în memoria lui Ilie Ilașcu, simbol al rezistenței și al luptei pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu sunt invitați, joi, să își ia simbolic rămas-bun la Palatul Național, în intervalul 10:00–13:00.
„Joi, când Ilie Ilașcu va fi înmormântat la Cimitirul Bellu din București, declarăm zi de doliu în amintirea eroului Republicii Moldova. Un om față-n față cu un stat agresor. Care totuși a rezistat. Nu doar a rezistat, ci a rămas liber, cu lupta curată și vorbele demne. Important este să transmitem lecția lui de patriotism și către generațiile tinere. Sacrificiile lui să rămână în memoria noastră și să ne ofere – în momentele de cumpănă – acea credință, atât de necesară, în puterea neamului de a-și construi destinul”, a spus șefa statului într-un mesaj publicat pe rețele după decesul luptătorului.
În această zi, Drapelul de Stat al Republicii Moldova va fi arborat în bernă pe întreg teritoriul țării, precum și la misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova din străinătate. Autoritățile publice, instituțiile, întreprinderile și organizațiile sunt îndemnate să se abțină de la organizarea evenimentelor de divertisment, iar instituțiile mass-media sunt rugate să adapteze programele și conținutul editorial la caracterul zilei de doliu. La ora 12:00, în întreaga țară, va fi păstrat un moment de reculegere în semn de omagiu pentru Ilie Ilașcu.
Tot pe 20 noiembrie, Compania „Teleradio-Moldova” va difuza programe din arhiva sa dedicate vieții și activității lui Ilie Ilașcu.
Ilie Ilașcu a încetat din viață pe 18 noiembrie la vârsta de 73 de ani, iar anunțul a fost făcut de familie. Figură emblematică a rezistenței din stânga Nistrului, Ilie Ilaşcu lasă în urmă un capitol important din istoria recentă a românilor. S-a născut la 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, Raionul Fălești. În calitate de președinte al Frontului Popular, filiala Tiraspol, a coordonat, în perioada 1989 - 1992, una dintre cele mai active organizații în lupta pentru afirmarea identității românești în stânga Nistrului.
Frontul Popular adunase peste 5.000 de membri activi, iar după proclamarea așa-numitei "Republici Moldovenești Nistrene", Ilașcu și camarazii săi au devenit ținte directe ale represiunii separatiste. A luptat pentru apărarea limbii române și împotriva discriminării, iar în 1992 a participat la luptele de la Nistru ca lider al unei unități speciale a Ministerului Securității Naționale. Acțiunile grupului condus de Ilie Ilaşcu au provocat pierderi serioase trupelor ruse și formațiunilor de cazaci.
Pe 2 iunie 1992, a fost arestat cu forța de indivizi înarmați care au pătruns în locuința sa din Tiraspol. A urmat un lung și dramatic șir de abuzuri: detenție ilegală, tortură și o sentință capitală. După condamnarea sa, reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizații europene, guverne democratice au cerut în mod constant eliberarea grupului Ilașcu. La Chișinău și București au avut loc numeroase mitinguri de solidaritate, devenite simbolul luptei împotriva abuzului comis de regimul separatist.
Chiar și în detenție, Ilie Ilașcu a rămas o voce puternică: a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru două mandate consecutive. În mai 2001, după ani de presiuni externe, a fost eliberat și transferat la Chișinău, primind și cetățenia română. Ulterior, a reprezentat România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, între 2001 și 2008.
