Statul își dorește să atragă mai mulți bani la buget, inclusiv din economia subterană, estimându-se că ar putea fi vorba despre circa șase miliarde de lei suplimentari. În acest context, se pune problema dacă noile măsuri vor duce la creșteri de prețuri pentru populație. 

Accentul principal, din perspectiva cetățeanului, este, pe bună dreptate, frica că vor crește prețurile. S-a creat impresia că se dorește a se colecta mai mulți bani. Dar eu aș scoate în evidență că principalul obiectiv al acestei reforme nu este atât impactul fiscal pe termen scurt, cât faptul că noi începem o schimbare de paradigme: de la scutiri, derogări, tratamente diferențiate de la un sector la altul – către un model în care statul este mai capabil să administreze o regulă simplă și clară pentru toată lumea, iar în schimb, acele fonduri sunt direcționate și țintite înapoi în economie și către cetățeni în cel mai eficient mod.

Și un lucru pe care eu tot îl spun despre prețuri: nu ar trebui să fie rolul statului să promită prețuri. Statul trebuie să asigure puterea de cumpărare. Și asta este ceea ce se întâmplă, de fapt, în statele dezvoltate. Nu controlul prețurilor, nu ținerea lor la nivel cât mai mic, dar asigurarea accesului trebuie să fie obiectivul și către asta, de fapt, să tindem. Un lucru care îl spun eu și nu am să obosesc să-l repet, chiar dacă el este poate nu neapărat atât de ușor sau plăcut de înțeles: orice scutire este ca o compensație, doar că nu este nici țintită și nici limitată. Și de fiecare dată când avem o scutire, cea mai mare scutire ajunge la oamenii care consumă cel mai mult și la oamenii care, de fapt, au cea mai puțină nevoie de ea, a spus ministrul. 

În ceea ce privește îngrijorările experților, potrivit cărora eliminarea unor scutiri de TVA și uniformizarea cotei la 20% pentru produse precum medicamentele, alimentele de bază, gazele naturale, energia electrică și serviciile HORECA ar putea duce direct la creșterea prețurilor pentru consumatori, ministrul respinge această interpretare.

Nu neapărat. Să luăm domeniul energetic. Există un mecanism extrem de simplu prin care poți compensa înapoi în factură majoritatea părții de consum care este vizată de TVA. Obiectivul nu este să crească costurile sau să impozităm mai mult resurse energetice pentru persoanele obișnuite. Absoluta majoritate a cetățenilor trebuie să nu resimtă acest TVA. Problema este că această scutire, când se acordă la toți, efectiv, o familie simplă s-ar putea să beneficieze de 100 de lei, iar cineva care nu are nevoie de asemenea scutiri și beneficii beneficiază de câteva mii de lei. Și noi, ca stat, ca societate, nu vom putea face dreptate și impozita acolo unde este posibilitatea dacă nu vom avea o regulă care se aplică pentru toți. Dar avem și mecanismele care să ne permită să asigurăm că pentru majoritatea cetățenilor nu se va resimți TVA nici pentru gaz, nici pentru energie electrică, nici pentru încălzire, a precizat Andrian Gavriliță.

Referitor la impozitarea salariilor, ministrul precizează că această măsură a fost amânată în urma consultărilor publice. El explică faptul că obiectivul inițial era introducerea unui impozit unic, simplificat, însă în lipsa unui consens și în contextul unor îngrijorări legate de implementare, autoritățile au decis amânarea reformei pentru o aplicare ulterioară, mai bine pregătită. 

În privința impozitării câștigurilor din vânzarea locuințelor, oficialul a explicat faptul că: 

Citește și: Andrian Gavriliță dă înapoi cu aplicarea TVA de 20% la medicamente în urma criticilor lui Ceban

Creștere de capital înseamnă când cumperi un bun cu 100 de lei și îl vinzi cu 200. În mod normal, această diferență se impozitează oriunde în lume. La noi, regula spunea că se impozitează doar cu 6 %. Prin urmare, unele companii de construcții, când construiesc ceva cu 100 de mii, se gândesc de ce să vândă cu 200 de mii și să plătească impozit pe profit dacă pot să vândă unui „cumătru” cu 101 mii și toată diferența să o vândă el mai departe și să plătească doar 6 % în loc de 17%?

În general, nu trebuie să existe o diferență dintre impozit pe venit și creștere de capital. Pentru că dacă există această diferență, atunci există posibilitatea de a optimiza, nu spunem de a practica evaziune, dar este un mod legal de a plăti mai puțin impozit. Dar când vine vorba de locuința de bază, este, într-adevăr, ceva foarte diferit. Pentru că e un lucru să cumperi și să vinzi locuință ca o afacere și e alta când o familie, de exemplu, a cumpărat o locuință cu 50 de mii, s-a scumpit cu timpul până la 200 de mii, și atunci când familia o vinde, o vinde de obicei nu ca să facă un profit, dar ca să-și cumpere alta. Și aici noi acceptăm că, într-adevăr, a fost o scăpare.

Întrebat despre posibilele creșteri semnificative de prețuri, ministrul Finanțelor dă asigurări că autoritățile vor depune toate eforturile pentru ca puterea de cumpărare a populației să nu fie afectată, ci să evolueze cel puțin în ritm cu veniturile.

Autoritățile continuă consultările pe marginea reformei fiscale, iar mai multe prevederi din pachetul propus urmează să fie revizuite sau amânate.