Doi funcţionari publici au fost reţinuţi de procurorii Parchetului General al României în dosarul privind obţinerea de documente de identitate româneşti false pentru persoane din Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic în formă continuată şi luarea de măsuri preventive faţă de patru persoane, respectiv:
– pentru doi funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor a fost dispusă măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore;
– pentru alţi doi funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar, scrie TVRinfo.
Marţi, poliţiştii de frontieră, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au efectuat peste 206 de percheziţii la sediile unor instituţii publice şi la locuinţele unor persoane fizice.
Cercetările se referă la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici din judeţul Botoşani, precum şi dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Citește și: Basarabeni, ucraineni și ruși, cu acte românești false: 7.000 de cazuri anchetate la Botoșani
Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova.
Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România, precizează anchetatorii.
Datele menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condiţiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetăţenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetăţeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv şi chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor.
Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populaţiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv un număr de 7.000 de persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.
