Aproximativ 7.000 de cetăţeni moldoveni, ucraineni sau ruşi şi-ar fi stabilit domiciliul la evidenţa populaţiei Săveni din Botoşani. Este informaţia care a apărut în urma celor peste 200 de percheziții făcute în această dimineaţă la domicilii dar şi la instituţii de stat, într-un dosar privind acte de identitate româneşti false.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) efectuează astăzi 206 percheziții domiciliare în cadrul unei ample anchete. Dosarul vizează o rețea care ar fi falsificat acte de identitate românești pentru cetățeni străini, cu sprijinul unor funcționari publici, informează TVRinfo.
Perchezițiile au avut loc atât la sediile unor instituții publice, cât și la locuințele unor persoane fizice, în principal din județul Botoșani.
Printre locațiile vizate se află Primăria orașului Săveni și Serviciul de Evidență a Populației din cadrul acesteia, se precizează într-un comunicat.
Falsuri în acte oficiale, cetățenii străini deveniți „români”
Potrivit anchetatorilor, rețeaua vizată ar fi fost sprijinită de funcționari publici din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării. Aceștia ar fi emis în mod fraudulos acte de identitate românești pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte foste state membre ale URSS.
Cetățeni străini au primit buletine românești în baza unor certificate de cetățenie română falsificate, cu stabilirea domiciliului la adrese fictive, fără acordul proprietarilor imobilelor și fără ca aceștia să fie prezenți pentru semnarea declarațiilor de luare în spațiu. În unele cazuri, identitatea completă (nume, prenume, data și locul nașterii) a fost modificată.
În perioada 2023–2024, ar fi fost emise acte de identitate pentru aproximativ 7.000 de persoane, în mod fraudulos, doar pe raza unui singur serviciu de evidență a populației.
Fapte investigate: luare și dare de mită, falsuri informatice și în documente oficiale
În acest dosar se efectuează cercetări pentru mai multe infracțiuni: Luare de mită și fals informatic (comise de funcționari publici), dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals (comise de beneficiarii documentelor)
Documentele false au fost introduse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, generând o aparență de legalitate pentru acte care certificau, în mod fals, identitatea și cetățenia română a beneficiarilor.
