Tot mai mulți oameni, inclusiv copiii, se confruntă cu stări de frică. Cum le recunoaștem? Ce le provoacă și ce e bine să facem în astfel de momente — am aflat de la Ludmila Murzac, medic neurolog.
Ludmila Murzac, medic neurolog, explică faptul că un atac de panică apare, de regulă, în situații necunoscute creierului. Persoanele mai sensibile la contexte noi sunt mai predispuse la astfel de reacții. Ea menționează că mulți oameni, de exemplu cei care zboară cu avionul, apelează la medicamente de liniștire înainte de călătorie.
Potrivit neurologului, în timpul unui atac de panică, creierul declanșează o reacție similară cu cea de „luptă sau fugă”, ca și cum persoana s-ar afla în fața unui pericol real. „De fapt, nu există un motiv concret, însă organismul reacționează de parcă ar trebui să fugă imediat”, explică Ludmila Murzac.
Cauzele pot fi multiple: o sensibilitate crescută, factori genetici mai ales dacă cineva din familie a avut atacuri de panică sau evenimente din copilărie ori adolescență care au lăsat urme emoționale. Acestea se pot manifesta ulterior prin frici nefondate sau atacuri de panică recurente. În astfel de cazuri, pe lângă tratamentul medicamentos, este importantă și identificarea cauzei care a provocat aceste reacții.
„Simptomele unui atac de panică seamănă adesea cu cele ale unui atac de cord: palpitații, transpirații, frisoane, senzație de nod în gât sau dificultăți de respirație. Totuși, spre deosebire de un eveniment cardiac, atacul de panică nu are o cauză medicală vizibilă și nu produce modificări la electrocardiogramă. De obicei, episoadele durează între câteva minute și aproximativ 20 de minute”, afirmă medicul.
„În cazul copiilor sub șapte ani, atacurile de panică pot fi declanșate de situații necunoscute, cum ar fi începutul grădiniței sau separarea de părinți. Manifestările includ dureri de burtă, greață, tulburări de comportament, crize de isterie sau episoade de micțiuni nocturne (pipi în pat), apărute brusc.”
Pentru calmarea acestor stări, Ludmila Murzac recomandă respirația lentă și profundă, de tip diafragmatic, inspirând încet și expirând mai prelungit. De asemenea, este indicat ca persoanele care trec prin astfel de episoade să consulte un specialist, care poate recomanda tratamentul potrivit în funcție de fiecare caz.
