Psihoterapeutul Ștefan Popov explică faptul că revenirea la ritmul obișnuit poate fi resimțită ca un „șoc psihologic”, mai ales atunci când așteptările sunt prea mari încă din primele zile.

„Este important să fim mai îngăduitori cu noi înșine și să acceptăm că avem nevoie de câteva zile, uneori chiar până la două săptămâni, pentru a ne reintra în rutină”, susține specialistul.

Adaptarea depinde mult de personalitatea fiecăruia, dar și de flexibilitatea locului de muncă. Cei care își pot gestiona singuri programul sau sarcinile reușesc, de regulă, să facă tranziția mai ușor, în timp ce persoanele cu un program rigid pot resimți mai intens stresul revenirii.

Psihoterapeutul atrage atenția și asupra lipsei unei culturi a odihnei. Mulți oameni nu reușesc să se deconecteze complet nici în vacanță, ceea ce duce la acumularea frustrărilor și, în timp, la epuizare sau ardere profesională.

„Odihna nu este un moft, ci o necesitate pentru sănătatea mentală”, subliniază Popov.

Aceleași dificultăți sunt resimțite și de copii, care au nevoie de timp pentru a se readapta la programul școlar după vacanță. Specialiștii recomandă o perioadă de tranziție blândă, atât acasă, cât și la școală, pentru a reduce stresul și agitația.

În ceea ce privește alimentația și stilul de viață, schimbările bruște sunt descurajate. Revenirea treptată la un program echilibrat, fără restricții drastice, ajută organismul și psihicul să se stabilizeze mai ușor.

Psihoterapeutul mai spune că sprijinul familiei joacă un rol esențial în această perioadă. Înțelegerea, răbdarea și reducerea presiunii legate de performanță pot face diferența între o adaptare dificilă și una sănătoasă.