Pe 6 mai 1990, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, între orele 13 şi 19, frontiera dintre România şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a putut fi traversată fără acte. Au fost create opt puncte de trecere, iar oamenii au aruncat, simbolic, flori în râul Prut.

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: Cred că a fost o înțelegere trilaterală, Moscova, Chișinău și București, neașteptată pentru marea majoritate a oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece era un hotar foarte bine fixat din 1940, după care readus în 1944 și păzit foarte bine, deci tentativa de a trece acest hotar putea fi fatală, sau cel puțin cu un dosar penal. Însă în 1990, în contextul mișcării de emancipare națională, cumva a părut ca o deschidere și oamenii, bineînțeles, care au simțit românește, au savurat din această ocazie de a se revedea.

Printre participanţii la primul "Pod de flori" a fost şi Teodora Rotaru, acum în vârstă de 95 de ani. Născută în România Mare şi originară din oraşul Cahul, Teodora Rotaru este medic de profesie şi scriitoare. De-a lungul vieţii a militat pentru idealurile româneşti şi a fost printre organizatorii mişcării de eliberare naţională.

TEODORA ROTARU scriitoare, 95 de ani: Toți plângeam, lacrimi de bucurie. Au  venit din toate părţile, poeţii, muzicieni, nu îi pot ţine minte pe toţi, pentru că eu am venit ca participant. Eram bucuroasă că, în sfârșit, (întrucât eu fiind din Cahul, treceam în înot Prutul). Și chiar am poezii despre: "Prutule cu val uşor, de ce împarţi al meu popor. Este şi prima mea poezie."

Evenimentul istoric, povesteşte femeia, a reaprins în rândul românilor speranţa reîntregirii neamului.

TEODORA ROTARU scriitoare, 95 de ani: Numai ne îmbrățișam, nici nu puteam să vorbim de bucurie, ne sărutam și nu puteam să ne despărţim. Am aruncat flori din partea ceea, iar din partea ceea ne-a aruncat nouă.
Nu pot fără lăcrimi.  

Scriitoarea a fost distinsă cu diplome şi medalii din partea autorităţilor de la Bucureşti şi Chişinău, printre ele şi "Meritul Civic". Născută în România Mare, Teodora Rotaru speră că va prinde ziua când va cădea graniţa de la Prut.

TEODORA ROTARU scriitoare, 95 de ani: Dragostea a fost aceeași care e şi de la naștere.  Eu m-am născut româncă, în România Mare.  Și Basarabia, mamă-patria noastră, e România.

Potrivit istoricilor, la primul "Pod de flori" au participat peste un milion două sute de mii de oameni.

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: Mai degrabă acesta a fost un eveniment, deși are conotația politică, înțelegerea politică, dar încărcătura cultural-emoțională e mai mare decât consecințele politice. Deoarece imediat au fost mai multe vizite reciproce ale liderului de la Chișinău și de la București, fie că au venit la Chișinău, fii că ai noștri au mers la București, în repetate rânduri, cu președintele Snegur și alții reprezentanții ai guvernului și s-a pornit această colaborare, după cum a spus ei, frățească, de susținere reciprocă.

Iar în 26 aprilie, la Ungheni a avut loc un alt moment istoric. A început construcția de la zero a primului pod rutier peste Prut. Potrivit autorităților, traficul rutier pe noul pod ar urma să fie deschis din toamna anului 2026.

REPORTER: CARINA MULLER

Imagine: Artiom Cereseu