Întrebat de jurnaliști, ministrul Apărării a declarat că apreciază activitatea tuturor cetățenilor care contribuie la economia țării și are un respect deosebit pentru cei care activează în serviciul public și în structurile de forță.

„Bazat pe experiența mea personală de militar de carieră, după 33 de ani de serviciu în interesul statului, consider că pensionarea la 33 sau 37 de ani este puțin incorectă în condițiile în care ceilalți cetățeni ies la pensie la 63 de ani”, a afirmat Nosatîi.

Potrivit acestuia, reforma trebuie să fie însoțită de salarii motivante pentru angajații din structurile statului, astfel încât aceștia să fie încurajați să își construiască o carieră de lungă durată. Ministrul a subliniat că instruirea și pregătirea profesională a militarilor și funcționarilor publici implică investiții considerabile, care nu sunt valorificate pe deplin atunci când pensionarea are loc la o vârstă relativ tânără.

„Orice serviciu presupune investiții semnificative în instruire și pregătire profesională. Dacă o persoană se pensionează la 30 sau 40 de ani, aceste investiții nu sunt valorificate pe deplin”, a explicat oficialul.

Instituțiile vizate urmează să înainteze propuneri

Referindu-se la impactul reformei asupra angajaților aflați deja în sistem, Nosatîi a precizat că proiectul se află în etapa de consultări și că instituțiile vizate urmează să înainteze propuneri pentru îmbunătățirea acestuia.

La rândul său, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că modificarea legislației este un proces firesc și necesar, având în vedere că actuala lege privind pensionarea militarilor și a funcționarilor publici cu statut special datează din anul 1993.

„Este un proces de reformă necesară, deoarece legea privind pensionarea militarilor și a funcționarilor publici cu statut special este din 1993. Bineînțeles că aceasta trebuie modernizată și ajustată la circumstanțele și realitățile timpului”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, proiectul de lege se află în prezent în proces de avizare și poate suferi modificări în urma consultărilor. Una dintre principalele prevederi este menținerea stagiului general de cotizare de 25 de ani și introducerea, pentru prima dată, a unei condiții de vârstă pentru exercitarea dreptului la pensie. Totodată, documentul prevede excepții pentru anumite categorii profesionale expuse unor riscuri sporite.

Modificările vor începe din 2027 și se vor aplica etapizat până în 2036

„Pe moment, vorbim despre menținerea stagiului general de 25 de ani și despre introducerea unei condiționalități de vârstă. Această vârstă este de 45 de ani. Entitățile cu destinație specială vor fi exceptate de la creșterea plafonului de vârstă, acesta urmând să rămână la 45 de ani”, a explicat Misail-Nichitin.

Potrivit ei, proiectul conține și prevederi ce permit menținerea în serviciu a angajaților care îndeplinesc toate condițiile de pensionare, dar doresc să-și continue activitatea.

Amintim că, potrivit proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Casa Națională de Asigurări Sociale, vârsta de pensionare pentru aceste categorii de angajați va crește treptat de la 45 la 50 de ani. Modificările vor începe din 2027 și se vor aplica etapizat până în 2036.

Pe lângă vârsta minimă, angajații vor trebui să aibă cel puțin 20 de ani de serviciu și 25 de ani vechime totală în muncă pentru a putea beneficia de pensie.

Planul autorităților de a majora treptat vârsta de pensionare pentru militari, polițiști și alți funcționari cu statut special a stârnit nemulțumiri. Sindicatul „Gardianul” avertizează că reforma ar putea determina mai mulți angajați să părăsească serviciul, în timp ce autoritățile susțin că nu există riscul unor plecări în masă.