Li se mai spune "emigranţi ai dragostei" pentru că, la finele anilor '90 s-au stabilit cu traiul în această ţară, după ce şi-au găsit aici jumătatea. Basarabenii care au ales, acum patru decenii, să trăiască în Lituania se mândesc cu statul care i-a găzduit odinioară, dar dorul şi gândurile îi duc mereu acasă. Astăzi, diaspora moldovenească din Lituania numără aproximativ 1 000 de membri, o comunitate restrânsă, dar integrată în viața lituaniană. Cu toţii au urmat studii universitare aici, au devenit profesioniști în diverse domenii — de la medicină și inginerie, până la artă și educație. Mai mult, au luptat cot la cot cu lituanienii pentru idealurile naţionale şi independenţă, în anii 90. Chiar dacă trăiesc, de aproape 40 de ani, într-un stat european, totuşi nu se simt suficient împliniţi, pentru că vor să-şi vadă şi ţara unde s-au născut în Uniunea Europeană.
La Vilnius, echipa TVR MOLDOVA i-a surprins în jurul unei mese de sărbătoare pe câţiva basarabeni stabiliţi în Lituania. Fiecare întâlnire este o sărbătoare pentru ei. Au ajuns aici cu mulţi ani în urmă, mânaţi de dragoste şi de dorinţa de a-şi întemeia o familie.
LUCIA BARTKIENE preşedintele Asociaţiei Dacia, Vilnius, Lituania: Noi am studiat cu soţul meu la Sankt Petersburg, la Academia de Teatru şi Cinema. Şi aşa am făcut cunoştinţă, am venit aici. La studioul cinematogragic, unde am avut repartizare, nu m-au primit pe mine. Au zis că noi am trimis un student şi au venit doi. Noi am activat la mai multe televiziuni, la Baltijos, la naţională, eu aşa şi am rămas la televiziune. Soţul meu este lituanian. Noi suntem, mai mult, aşa, spre ceea ce gândesc lituanienii. Majoritatea moldovenilor sunt încadraţi în societatea lituaniană."
LICA MELNIC-ZALAKEVICIENE moldoveancă stabilită în Lituania: Să vă spun cum ne-a poreclit pe noi directoarea departamentului pentru minorităţi naţionale, ne-a poreclit emigranţii dragostei. Pentru că noi toţi ne-am pomenit aici în aşa fel."
Cu drag de ţara în care s-au născut, au fondat, în 1989, Asociaţia de limbă şi cultură română "Dacia" .
Pe lângă română, toţi vorbesc lituaniana. Spun că a fost primul lucru pe care l-au făcut atunci când s-au mutat – au învăţat limba ţării, în semn de respect şi recunoştinţă pentru poporul lituanian.
OLIVIU NACU moldovean stabilit în Lituania: Am intrat la institutul pedagogic în 1986. Şi, ştiţi, au fost grupe şi cu limbă rusă la fiecare disciplină, La mine n-a fost întrebarea în care limbă să învăţ, aici în Vilnius. Am intrat la facultatea de fizică în limba lituaniană, şi am început din primul curs în limba lituaniană. În fiecare seară câte 2-3 ore am făcut lucru care nu l-a văzut nimeni, m-am ocupat cu limba lituaniană. Foarte am dorit să vorbesc nu în limba rusă."
Darius Skramtai s-a născut în Lituania din mamă lituaniancă şi tată basarabean. Bărbatul a ţinut cu tot dinadinsul să înveţe limba română. A urmat mai multe cursuri, inclusiv la Bucureşti, dar a şi muncit şi pe cont propriu. Mai mult ca atât, la Universitatea din Vilnius, de câţiva ani se predă limba română. Profesor este Ovidiu Ivancu, cel care a adus limba română şi la Universitatea de Stat din Comrat, în 2016.
DARIUS SKRAMTAI membru al Asociaţiei Dacia: Eu am învăţat limba română doar aici, în şcoala lituaniană. Am avut un ghid de conversație rus – român şi am citit. Zece ani în urmă am fost la cursuri la Bucureşti şi cinci ani în urmă a venit limba română la Vilnius. A fost odată ca-n poveşti, a fost ca niciodată, din rude mari împărăteşti, o prea frumoasă fată. Şi era una la părinţi, şi mândră-n toate cele, cum e fecioara între sfinţi, şi luna între stele.
Şi ca să se simtă mai aproape de casă, basarabenii din Lituania au militat, preţ de câţiva ani, ca o stradă din Vilnius să poarte denumirea ţării lor natale. Cu multe eforturi, demersuri către autorităţile locale, au reuşit, acum cinci ani ca una dintre străzile capitalei lituaniene să se numească Moldova. Decizia a fost luată de Primăria municipiului, în semn de recunoștință pentru faptul că Republica Moldova a fost prima țară care a recunoscut independența Lituaniei, după ieșirea URSS.
LUCIA BARTKIENE preşedintele Asociaţiei Dacia, Vilnius, Lituania: De ce nu poate fi şi strada Moldovei, pentru că şi noi am adus un efort în istoria Lituaniei. Am scris un demers la Primăria Vilnius. Ei ne-au propus aşa, bine, noi vă propunem strada moldovenilor, în cartierul unde vor fi mai multe naţionalităţi. Le-am zis, stop, nu. Noi vrem strada Moldovei, noi vrem statul Moldovei să fie promovat. În sfârşit, ne-au dat voie să fie strada Moldovei, am vorbit cu profesorii de limbă română, lituaniană, cum ar fi corect de scris. A durat vreo zece ani de zile. Este cel mai înalt loc din oraşul Vilnius."
Din căsătoriile mixte dintre lituanieni şi moldoveni s-au născut personalităţi remarcabile. Mulţi dintre ei duc faima în lume atât a statului baltic, cât şi a Republicii Moldova. Este exemplul Minadorei Şernaite, tânără violonistă care cucereşte publicul internaţional cu talentul său desăvârşit. Din 2021, Minadora face parte din grupul primelor viori de la Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale a Lituaniei.
MINADORA SERNAITE violonistă, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale a Lituaniei: La fel de cunoscută şi talentată este şi violonista Agata Ursul, tot pe jumătate moldoveancă. Tânăra, membră a unui vestit ansamblu de coarde din Vilnius, dă concerte în întreaga lume.
AGATA URSUL, violonistă, Lituania: De fiecare dată când revin în Republica Moldova, concetăţenii din Lituania o regăsesc altfel: mai frumoasă, cu infrastructură în dezvoltare şi totul datorită Uniunii Europene, care investeşte în calitatea vieţii oamenilor de aici. Olga Sandu a emigrat în Lituania în anul 1989. Periodic, revine acasă şi redescoperă Moldova.
OLGA SANDU moldoveancă stabilită în Lituania: Moldova are un viitor, schimbări foarte bune, foarte multe schimbări. N-am fost vreo cinci ani şi anul trecut am fost la mormântul părinţilor. Mi-a plăcut tot la Moldova: aeroportul, satul natal, drumurile îs reparate."
În 1989, peste două milioane de oameni din Letonia, Estonia şi Lituania au format un rând uman, lung de peste 600 km, de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Baltijos kelias, în lituaniană, sau lanţul Baltic, în română, a fost cel mai important eveniment al mişcării naţionale din regiune, astfel încât, în șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența faţă de Moscova.
Printre militanţii Mişcării de independenţă au fost şi basarabeni care şi-au dat mâna în hora baltică şi au avut emoţii la fel de mari pentru două state – Lituania şi Republica Moldova.
