Focul Haric va fi adus și anul acesta de la Ierusalim, atât de Mitropolia Basarabiei, cât și de cea a Moldovei. Avionul cu delegația Mitropoliei Basarabiei va ateriza în această seară la Iași, urmând ca Sfânta Lumină să fie adusă, apoi, pe cale terestră la Chișinău.
Lumina Sfântă va ajunge la credincioșii din R Moldova, prin intermediul Mitropoliei Basarabiei, cu o cursă specială aeriană de la ierusalim, la București şi apoi la Iași, cu ajutorul Patriarhiei Române.
Avionul va ateriza la Iaşi în jurul orei 19:30, apoi delegația condusă de Părintele Protopop de Chișinău o va aduce pe cale terestră în capitala ţării.
După ora 22:00, Focul Haric va ajunge la Chișinău și va fi preluat de ÎnaltPreasfintitul Petru, Mitropolitul Basarabiei. Ulterior acesta o va distribui tuturor celorlalte parohii și comunități din țară. Totodată, Lumina Sfântă va și adusă și de către Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse.
Potrivit Mitropolitului Vladimir, focul haric ar urma să ajungă în jurul orei 20:00 la Catedrala Mitropolitană Nașterea Domnului din Chișinău.
Focul Haric sau Lumina Sfântă este aprinsă în fiecare an, înainte de Paște, în timpul unei slujbe la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
În Republica Moldova, Focul Haric a fost adus pentru prima dată la începutul anilor 2000 de Mitropolia Moldovei. Iar din anul 2022 este adus și de Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române.
Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12:30 şi 14:30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.
Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini.
De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase.
Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor.
Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în “Capela Îngerului”, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.
Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în ‘Capela Îngerului’.
Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.
