Miroase deja îmbietor de prin cuptoarele gospodinelor din satele basarabene în ajunul Crăciunului pe stil vechi. Se păstrează cu grijă tradițiile, iar femeile coc Crăciunei și Hulubași, pe care îi vor da colindătorilor ca semn de belșug și mulțumire. Mâine urmează și prepararea altor bucate.
Liuba Nicolaescu, din satul Lozova, raionul Strășeni, s-a trezit dis-de-dimineață și s-a apucat de copt. Lucrul cu aluatul e migălos şi trebuie multă răbdare.
LIUBA NICOLAESCU, locuitoare, Lozova: În primul rând, în casă se face căldură pentru ca pâinea să poată crește, să se ridice. Și te scoli dimineața cu dispoziție, cu sufletul bun, cu gândul la pâinică să iasă pâinea frumoasă, să o ridice Dumnezeu.
Spre deosebire de alte sate, unde aluatul este împletit în două, la Lozova, Crăciuneii sunt împletiți în patru. Pe lângă aceștia, gospodina gătește și hulubași, pe care îi va oferi cetelor de colindători.
LIUBA NICOLAESCU, locuitoare Lozova: Asta e împletitură în patru. Se verifică aluatul dacă se întinde bine și nu se rupe. Iată așa e aluatul perfect. Și facem așa Crăciuneii. Totodată, dacă umblăm cu aluatul, noi mai facem colăcei, nu chiar mari, pentru colindătorii când vin la Crăciun, pentru copilații mici hulubași. Facem simbolic un colac cu 12 hulubași. Se spune că sunt 12 luni ale anului ori 12 apostoli.
O parte din preparate vor ajunge și peste hotare, la copii și nepoți.
LIUBA NICOLAESCU, locuitoare Lozova: Sunt în Anglia și fata, și băiatul, și nepoții. Două nepoțele mari am și doi nepoței mici și bunica le trimite de acasă și hulubași, și colăcei, și jemniță. Ei tare iubesc colăceii calzi, dar îi încălzesc și îi mănâncă și așa.
Potrivit tradiției, primul Crăciunel copt este pus la icoană pentru a aduce noroc și un an bogat.
LIUBA NICOLAESCU, locuitoare Lozova: Se ține până de Bobotează, după aceea se înmoaie, se dă și la păsări, și la animale care merg în brazdă, caii, o vită, ca să fie anul roditor.
Angela Brașoveanu lucrează de peste un an la o carte despre vinurile basarabene, gândită ca o carte de vizită a Republicii Moldova. Nu va fi doar despre vin ci si despre bucatele tradiționale reprezentative pentru sărbători.
ANGELA BRAȘOVEANU, jurnalistă: Ceea ce e caracteristic anume pentru acest sat. E vorba de Crăciuneii care sunt împletiți în patru, nu i-am mai văzut în altă zonă a Republicii Moldova, e vorba despre jemna care se pune fiecărui oaspete pe farfurie în loc de pâinea tradițională care se taie.
În ajun, gospodinele vor găti piftia și sarmalele. Pentru creștinii ortodocși de stil vechi, Ajunul Crăciunului este zi de post aspru, în care se mănâncă abia spre seară, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului.
